Titu Maiorescu nu a posedat cutezanţa ciclopică a unui Heliade –Rădulescu, după cum nu a atins intensitatea vizionară şi himerică a contemporanului său, Haşdeu. În comparaţie cu stâncile şi adâncurile romantice ale lui Eminescu, Maiorescu a putut fi privit drept un clasic. Cât despre Gherea, poate că energia sa de […]
În anii în care Titu Maiorescu şi P. P. Carp dispar, umanitatea se pregăteşte să intre în marele secol al carnagiului ideologic. Veacul pe care îl părăsesc cei doi junimişti este cel în care ideea se înscrie, kafkian, în trupuri de oameni. Masificarea pregăteşte terenul pentru deificarea Conducătorilor, în vreme […]
Centenarul Maiorescu se suprapune,cronologic, peste cel al revoluţiei bolşevice şi vine cu un an înainte de evocarea României Mari. Comemorarea criticului riscă să se transforme, acum, mai mult ca oricând, în ocazia de a înşira locurile comune îmbibate de mirosul aspru al delirului demagogic.În plină vârstă a păşunismului agresiv, ( […]
Astăzi, mai mult ca niciodată, atunci când spaţiul nostru public este asaltat de vulgaritate şi de fanatism, iar viitorul ne apare din ce în ce mai tulbure şi ezitant, memoria momentului junimist ni se înfăţişează ca un interval auroral, ilustrând potenţialul de creativitate şi de decenţă al naţiunii căreia îi […]
De la începutul apariţiei Convorbirilor, fusesem un cititor asiduu. Eram în clasa a şaptea şi, prin urmare, în stare ca să judec lucrurile. Întâiul număr al Convorbirilor începuse cu un studiu critic al d-lui Maiorescu: Despre poezia română. Criteriile pe care dl. Maiorescu le dedea acolo, după care erau să […]
