* **
în primul rând rădăcinile trebuie să aibă dreptul la vânt (Din volumul Firește că exagerez, editura Excelsior, Timișoara, 1994)
în primul rând rădăcinile trebuie să aibă dreptul la vânt (Din volumul Firește că exagerez, editura Excelsior, Timișoara, 1994)
Cartea lui Allen Carr are un succes spectaculos şi mulţi se întreabă ce are atât de extraordinar. Poate şi mai spectaculoase în toată povestea sunt acele cazuri de fumători înrăiţi care se apucă să citească numai ca să dovedească faptul că o pot citi fără să se lase… şi se […]
Jacques Tati este Monsieur Hulot la fel cum Chaplin este şi rămâne Charlot. În silueta bizară şi şuie a acestui domn încurcă- lume, ce îşi anunţă prezenţa prin prăbuşirea ordinii şi seria de gaguri- dinamită, Jacques Tati a pus întregul său geniu de visător şi romantic. Simbolic, într-unul din filmele […]
Azi se implinesc 100 de ani de la nasterea mamei mele. Mi-a dat nastere de doua ori: prima oara, pe 4 iulie 1951, la Brasov. A doua, cand a garantat plecarea impreuna spre Spania in 1981. Eu am ramas la Paris, ea s-a intors in cosmarul dictaturii lui Ceausescu. Dupa […]
Sunt de aproape patru ani freelancer și uitându-mă înapoi la parcursul meu de până acum, mărturisesc că ar fi fost tare bine să fi știut câteva lucruri înainte de a semna o hârtie pe care în mod utopic mi-o imaginam drept fiind cheia către libertate, câștiguri materiale îndestulătoare, eu salvând […]
Filmul noir este o coborâre în străfundurile oraşelor, o alunecare pe străzile luminate incert, în ale căror colţuri moartea vine sordid, ca o lamă de pumnal înfiptă în spate. “ The Maltese Falcon” nu este doar debutul lui John Houston, ci şi actul de naştere ale acestei metafizici ” noir”. […]
După cheful sau filmul de vineri seara, sâmbătă dimineaţă începe oficial Week-End-ul. Şi cred că adevărata cafea nu a fost făcută pentru ziua de luni, când bei o găleată de cafea din obligaţie, ca muncitorii, ci pentru sâmbătă dimineaţa. Adică pe la ora 11 sau pe la 14, când bei […]
Aş vrea sã zbor spre tine Dar spectrul unei pãsãri S-a-ntins pe foaia albã, Curmând înariparea. Cuvintele-ntristate S-au strâns în aşteptare: Nu trece nici un suflu, Doar fum de pene arse. Şi stau ca nemişcatã, Cu aripile strânse, Aici, pe totdeauna, În cerul de hârtie.
îngerul meu atât de sfios nu zboară ci merge pe jos (Din volumul Firește că exagerez, editura Excelsior, Timișoara, 1994)
Spre filmul lui Michael Curtiz revii aşa cum revii spre a reasculta un tango de Carlos Gardel sau o improvizaţie a lui Miles Davis, cu sentimmntul familiarităţii şi al reveriei melancolice. Totul este la fel cum a fost. Silueta lui Bogart,graţia lui Ingrid Bergman, barul în care răsuna acea melodie […]