5 noiembrie [1942, Bucureşti] Nelli drag, Seara acestei zile – una între atâtea altele – a fost poate cea mai emoţionantă din viaţa mea. De ce? Era nouă vestea că ne iubeam? Era nouă privirea cu care ne mângâiam? Era nouă sărutarea care ne unea tinereţea, într-o regăsire supremă? Nu. […]
Ce bine că sunt vie Și simt încă parfumul Veșted-amar al toamnei, Că pot trezi cu pașii, În frunzele ce sună, Vârtejuri de lumină… E-așa o unduire În noaptea care vine Cu șopotirea ploii, Că numai ascultând-o, Mă frîng de bucurie.
este definită pe bună dreptate ca o specie muzicală prin excelență lirică, liniștitoare și nu întâmplător căci etimologia ei primă ne duce la latinescul serenus senin, luminos, calm, bucuros, de unde sérénade în franceză preluat în română dar și Serenade în germană. De regulă are, paradoxal, rol „cuceritor”, fiind interpretată […]
Emily Dickinson Speranță „Speranța” este un lucru acoperit cu pene Adânc în inima mult încercată Ce fredonează o melodie fără cuvinte Fără să se-oprească vreodată Ce dulce- i glasul în vremurile grele Și cât de-ngrozitoare ororile furtunii Micuța ‘naripată să poată s-o alunge Cea care-a fost atât de […]
E ora 4:23 nu doarme nimeni e-ntuneric. Pe scările din piatră urcă cu pas domol liniștea nopții încălțată în pantofi de mucava. E noapte adâncă. E liniște deplină. Nimeni nu îndrăznește să scoată nici măcar un cuvânt. Ne-mpiedicăm în pânze de păianjen la marginea întunericului până când firele moi se […]
Există o editură care se încăpățânează să-mi trimită colete prin Cargus sau alte firme de curierat. Cred că dintre toate pachetele expediate am reușit să primesc, de-a lungul anilor, unul singur. Scenariul se repetă cu variațiuni nesemnificative. Dimineața la 8, pe telefonul mobil sosește un mesaj cu ton triumfător: „Azi […]
Mă tot întrebi dacă ce-ți spun S-a întâmplat în realitate, Numai că, vezi tu, adevărul E împletit în vis și veghe, În așteptare și răspuns. El a venit atunci spre mine Și după mers L-am cunoscut, Deși nicicînd nu-L întâlnisem. Am mers alături prin deșert Și îmi era atât de […]
din marea operă nu se măsoară în litri pe metru pătrat și nici nu e anunțată de vreun cod meteo, iar aceasta pentru că e fie intimă, sufletească, fie suport pentru răul care va urma. Desigur, pe scenă, cu cât e mai explicit reprezentată cu atât augmentează mesajul muzical. Vivaldi […]
Frank Bidart Autoportret, 1969 E încă tânăr—; treizeci de ani, dar arată mai tânăr… sau nu? . . . în seara asta, întorcându-se înspre oglindă, în privire și în obraji și-a văzut mama, – buhăit; furios; nedumerit . . . În multe dintre nopțile când se privește acolo, se […]
Pornind de la același Caragiale, constatăm că în continuare se vorbește (tot mai) mult și tot mai pe lângă; în asemenea măsură încât consecința e că am ajuns în atenția mapamondului. Regretabil, însă nu prin ceva pozitiv, ci prin pozitivare virusată mortal. Și nu e de mirare de vreme ce […]
