Dialog exculusiv Lapunkt între Marian VOICU şi Cristian Pătrăşconiu. Tezaurul României de la Moscova: care e povestea acestuia în 10 fraze? Pentru cei mai mulţi dintre români, Tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în […]
1923 _____________________ [SMS, 2 PP.] [c. 26 iulie 1923] [Către: Berlin] [Domaine de Beaulieu, Solliès-Pont, Var, Franţa] N-am s-o ascund: sînt atît de neobişnuit să fiu – hm, înţeles, probabil – atît de neobişnuit cu asta, încît chiar din primele minute ale întîlnirii noastre mi-am zis: e o glumă, o […]
[SMS, 1 P.] [30 decembrie 1923] [Către: Berlin] [Praga] 30–XII–23 Praha Třida Svornosti 37 Smichov Draga mea fericire, Cît de fermecătoare, adorabilă, delicată erai în gara aceea agitată… nu am avut timp să-ţi spun nimic, fericirea mea. Dar te puteam vedea prin fereastra vagonului şi, dintr-un oarecare motiv, în timp […]
1924 [SMS, 2 PP.] [8 ianuarie 1924] Către: 41, Landhausstr., Berlin W. [Praga] 8–I–24 Hullo! (cam cu răsuflarea tăiată). Fe-elicitări (uşurel şi încet, – ce cuvînt-pernă). Nu, nu am reuşit să te sun, iubirea mea… Însă am primit astăzi – în sfîrşit – scrisoarea ta minunată (stelară!). Ştii, sîntem teribil […]
[SMS, 2 PP.] [10 ianuarie 1924] Către: 41, Landhausstr., Berlin W. 10–I–24 Smichov, Třida Svornosti, 37 Praga Dragostea mea, azi am fost sigur că sora mea o să se repeadă la mine strigînd: „O scrisoare de la Madame Bertran!“ – dar nu. M-am întristat aşa de tare… „Şi ce sînt […]
[SMS, 2 PP.] [12 ianuarie 1924] Către: 41, Landhausstr., Berlin W. [Praga] 12–I–24 12 noaptea „Tu voce n-ai, ca tot ce e frumos…“ Deja m-am obişnuit cu gîndul că nu o să mai primesc nici măcar o singură scrisoare de la tine, iubirea mea rea. Îţi trimit înfăţişarea mea, pe […]
Autoportret din anul 1909 Din stirpea veche şi aristocrată arcade ferme peste ochii grei. O frică de copil, şi-albastru-n ei, ici-colo modestie, nu plecată, ci ca de paj sau poate de femei. Gura e gură, şi-i făcută cu temei, convingătoare nu, doar condamnată la mărturie dreaptă. Fără pată fruntea, în […]
Cristian Pătrăşconiu: Ai scris cartea vieţii tale, cartea pe care ai visat cîndva să o scrii? Călin-Andrei Mihăilescu: Stilistic, nu. Le style, c’est la vie şi continuă să devină. Kafka spune că păcatul cel mare nu este că Adam şi Eva ar fi mîncat din pomul cunoaşterii, ci că nu au […]
„Un roman polifonic de mare virtuozitate, în care cinci voci se îmbină şi conturează o secvenţă tensionată din prezent. Nu lipseşte din decor un detectiv improvizat (de meserie psihiatru), admirator al locotenentului Colombo, o jurnalistă de succes, un reputat om de ştiinţă, o femeie dezamăgită şi – miezul cărţii – […]
Robert Aldea Am asigurat locul de veci la cimitir. De ce-i spune loc de veci? Peste patru virgulă opt miliarde de ani, Soarele îşi va consuma tot combustibilul şi va deveni o stea gigantică roşie. Ipoteză. Peste şapte virgulă şase miliarde de ani, Pământul se va prăbuşi în Soare şi […]
