Aceasta este povestea unui popor rătăcitor, care în Evul Mediu ajunge n Balcani și apoi, treptat, se răspîndește peste întregul continent european și dincolo de acesta. Bătînd la porțile Europei în straie de pelerini, țiganii au stîrnit o puternică curiozitate, după care au început să circule tot felul de teorii […]
O ultimă precizare în legătură cu conștiința de a face parte dintr-o entitate mai largă. Începînd cu anii 1960, acțiunile de autoapărare ale organizațiilor naționale ale țiganilor , acțiunile în vederea recunoașterii acestora cît și cele de luptă împotriva politicilor de respingere și asimilire a lor, au condus la legături […]
În această analiză a grupurilor de țigani, deosebirile lingvistice au reprezentat o trăsătură caracteristică aparte. Dacă încerccăm să descîlcim varietățile dialectale ale limbii romani, ne va veni foarte greu să știm cu exactitate unde să ne oprim, chiar dacă ignorăm Orientul Mijlociu. Nici o limbă nu rămâne imobilă: anual, limba […]
După 1989, în răsăritul Europei vor exista o serie de reveniri la nomadism; pe plan internațional se va produce o nouă migrație, atunci cînd noile democrații vor slăbi controlul la frontiere, iar pașapoartele vor fi obținute pentru prima oară de către toată lumea, după decenii de interdicție. Europa Centrală și […]
Biserica Evanghelică a Țiganilor reprezintă primul exemplu real din Europa Occidentală de organizare a tuturor țiganilor, depășind subdiviziunile de ordin tribal. Pe plan politic, în anii 1930 au mai existat o serie de mișcări printre țiganii din Polonia și cei din România în vederea formării unui grup internațional de influență. […]
Dialog exclusiv La Punkt între ALINA PAVELESCU și Cristian Pătrășconiu. Cum era Martha Bibescu atunci cînd ați întîlnit-o prima oară? Așa, în schiță, cum ați ”fotografiat-o” mental? Prima mea imagine despre Martha Bibescu a fost aceea pe care ți-o intermediază majoritatea lucrărilor publicate despre ea (altfel, oricum, încă puține la […]
A doua zi Denis se trezi şi descoperi că soarele strălucea şi cerul era senin. Hotărî să se îmbrace în pantaloni de stofă – pantaloni albi de stofă şi jachetă neagră, cu o cămaşă de mătase şi cravata lui nouă, de culoarea piersicii. Şi ce pantofi ? Albul era alegerea […]
Urmă un moment de tăcere. Denis îşi termină porridge‑ul şi luă nişte şuncă. În lipsa unei replici mai bune şi pentru că, dintr‑un motiv oarecare, vorbele absurde ale domnului Scogan nu‑i mai ieşeau din minte, se întoarse spre Jenny şi o întrebă : — Te consideri o femme supérieure ? […]
Îi pierise tot cheful : conversaţia luase o întorsătură atît de nefericită şi neaşteptată ! Plănuise o introducere foarte diferită, în care el era cel care deschidea discuţia, spunînd „Arăţi adorabil în dimineaţa asta“ sau ceva de genul ăsta, iar ea îi răspundea „Chiar aşa ?“, după care ar fi […]
— E o greşeală care vine din educaţie. Lucrurile par oarecum mai reale şi mai vii atunci cînd ne referim la ele prin fraze gata făcute de altcineva. Şi apoi există o mulţime de nume şi vorbe drăguţe : monofizit, Iamblicus, Pomponazzi. Le scoţi din pălărie triumfător şi, prin simpla […]
