De fiecare dată când mă gândesc la infern, nu îl pot imagina decât la plural, ca pe o succesiune de tonuri, de culori şi de miasme. Nu este în acest decor nimic medieval sau fabulos, nici o tentativă de a colora peisajul cu valuri de pucioasă care înghit fiinţele damnate, […]
Privirea mea-nvechise cerul Pe care stoluri de demult Se întreceau cu cele noi, În jocul umbrei cu lumina. Vedeam obrazuri licãrinde În frunzele cãzând din crengi, De-aş fi putut sã le pãstrez Într-un album desãvârşirea… Dar cel ce pleacã ia cu sine Dulceaţa verii ce s-a dus, Lãsând în urmã […]
Fragmentul prezent este extras si tradus din manuscrisul ȋn engleză al volumului Shakespeare’s The Tempest and The Elizabethan World ( 267 pag.), apărut la Editura Publica din București ȋn martie 2014. Textul de față a fost pregătit pentru conferința Enthousiasmos-Teatrul și Comunitatea, organizată la Universitatea Națională de Artă Teatrală și […]
Figura omului nu este neaparat simpatica. Arogant-boieros, cinic, de o rautate veninoasa care cu greu ar putea fi intrecuta, dispretuitor fata de „gloata”, fata de minoritatile nationale, dar si pina fata de tovarasii sai de clasa sociala, cu admiratie nu pentru Hitler, dar totusi fata de Mussolini (sa adaugam totusi […]
„Parazitez poveştile altora”, îmi spune o prietenă traducătoare, iar eu îi răspund că de fapt poveştile altora ne parazitează pe noi, şi e înfricoşător, şi e frumos, şi e trist, şi poate că niciodată nu o să fie mai bine de atât. Ne parazitează nişte poveşti minunate, cele mai bune […]
În Intermitențele morții, José Saramago imaginează, cu umorul inteligent și cu ironia sa insinuantă, o provocatoare farsă metafizică absurdă, menită să ne pună în față tocmai absurdul unor atitudini umane ori să provoace o reconsiderare a raportului dintre om și viață, dintre om și moarte. Și asta în registru ludic, […]
Paranteză – fără vreo legătură cu tema acestui articol, dar direct legate de autorul cărţii care a provocat acest articol, cîteva fraze, prea puţine poate: am fost la multe dintre evenimentele publice – lansări, conferinţe, dezbateri – la care a participat Domnul Neagu Djuvara. La majoritatea dintre acestea, cu precădere […]
Întrebarea “cum pot anumiți intelectuali sofisticați să susțină iacobinismul de tip leninist?” rămâne una dintre cele mai tulburătoare și vitale pentru înțelegerea ideilor care au pus stăpânire, la un moment dat, pe forma mentală generală a secolului XX. Un Georg Lukács sau un Antonio Gramsci reprezintă cu siguranță două dintre […]
Jose Saramago în Eseu despre luciditate vorbeşte despre politicienii şi politica ce au determinat cetăţenii să urască statul. Dostoievski în Jurnal de Scriitor mărturiseşte că iubeşte creştinismul şi pe Hristos dar nu se împacă prea bine cu Biserica lui Dumnezeu pe Pământ. Legenda Marelui Inchizitor reiterează în bună măsură aceeaşi […]
”Domnule, fă o bibliotecă românească” Cuvintele au o memorie proprie şi vie. Istoria se mai poate încurca în oralitatea evenimentelor pe când cuvintele trăiesc independent de fapte oferind şi mai multă certitudine când istoria se îngălbeneste printre rîndurile vremii. Biblioteca Română din Freiburg este expresia granitică a forţei „cuvântului” în […]
