La rândul lui, Imre Toth mi-a vorbit odată despre deosebirea dintre meseria de turnător în Est şi în Vest. Imre susţinea că, în Occident, a fi informator este o chestiune de vocaţie, iar informatorul este un profesionist, plătit ca atare de poliţie, prin contract, pentru serviciile pe care le face. […]
Debutând, la 33 de ani, cu volumul În margine (1995), Nicolae Coande a devenit în scurtă vreme una dintre vocile cele mai puternice şi mai clar conturate ale anilor ’90. Poezia sa a rămas o probă a constanţei, fiind considerată la superlativ – în ciuda miopiei, sau a inaderenţei, unei […]
•••Cel mai frumos gest anonim: în seara zilei de 23 decembrie, am văzut două cărţi noi, cu coperte tari şi ilustraţii, lăsate Sub Tâmpa, pe o bancă de pe aleea înzăpezită, sub copacii încărcaţi de chiciură. Probabil ca să nu se creadă că sunt uitate, amândouă aveau acelaşi titlu şi […]
„Es kommen kalte Zeiten, das Zeitalter der Fische” Ödon von Horváth, „Jugend ohne Gott” (1937) „Tineri fără Dumnezeu” este al treilea roman al scriitorului cosmopolit de origine austro-ungară Ödon von Horváth, apărut în 1937 și tradus deja, până în 1938, în opt limbi. În limba română nu a fost tradus […]
Receptarea jurnalului de existenţă al lui Alice Voinescu este una esenţial frustrată, înşelată, contrariată. Monica Lovinescu se declară profund dezamăgită de vertijurile sentimentaloide ale acestei scriituri intime. Nicolae Manolescu constată o supralicitare a veleităţilor literare ale aceluiaşi jurnal. Dan C. Mihăilescu apasă pe dimensiunea (u)morală şi didactică a scrierii, iar […]
În discursul rostit la decernarea premiului Nobel, Llosa a ținut să insiste asupra capacității literaturii de a trezi în cititori atitudinea civică și disidența, exprimându-și încrederea în puterea subversivă a acesteia: „Din peşteră până la zgârie-nori, de la bâtă până la armele de distrugere în masă […], ficţiunile literaturii au […]
“A fost odată un rege care dorea să construiască o nouă capitală pentru regatul său. Arhitectul său l-a întrebat ce material dorea să folosească. Regele a sugerat ca totul să fie din aur. Dar arhitectul i-a răspuns că nu există suficient aur în toată lumea pentru asta. Şi i-a sugerat […]
Marii actori sunt asemeni poeţilor – au în vinele lor un sânge care arde, până la capăt, trezind energii la care oamenii de rând pot doar visa. În privirea lor se regăseşte un intreg univers de nuanţe, iar gesturile lor deschid porţile larg, visării. Viaţa lor nu poate fi judecată […]
Nu îl cunosc personal. Nu l-am întâlnit până acum. Scrie la „Cultura”, iar eu nu sunt neapărat un om de stânga. Citesc, însă, „Cultura”, în primul rând pentru textele lui şi pentru cele ale lui Alex Goldiş, pe care îl apreciez, cu obiectivitate, drept mintea cea mai luminată a generaţiei […]
Singurătatea cea mare Una din dramele cele mai chinuitoare ale omului, nesubliniată încă suficient, rămâne acea a marii sale singurătăţi interioare. Oamenii, în călătoria lor ciudată – care se numeşte viaţă –, voiajează foarte singuri, deşi impresia aparentă ar putea fi contrarie. Într-adevăr, trăim în grup, suntem legaţi unii de […]
