1. Ar fi putut rămâne în Occident, după ce terminase, în 1913, în Franţa, o strălucitoare teză de doctorat. I se oferire o catedră în SUA şi încă una în Franţa, la Paris, dar le refuză, întorcîndu-se în România, pe urmele iubirii sale. Se căsătoreşte în 1915 cu avocatul Stello […]
Cu exceptia oamenilor cu adevarat virstnici, cam toti cei ce sunt azi in viata si au facut scoala in Romania, au invatat inca de mici copii ca paturile aristocratice ale societatii romane au fost de-a lungul istoriei o cumplita plaga. Exploatarea, violenta, luxul nesabuit, viciile urite, frivolitatea, nepasarea fata de […]
“Atât de pãrãsit mã simt acum Şi-atâta de înfipt în nicãieri, Cã nu mã mai gãsesc şi nu mai ştiu Cum aş putea sã dau de Dumnezeu”. Aşa grãi cernitul personaj, Iar noi, care uitaserãm de timp În toiul desfãtãrii la ospãţ, Am tresãrit ca deşteptaţi din somn Şi am […]
Cristian Pătrăşconiu: Dincolo de raportarea de istoric la chestiunea monarhiei, în ce fel e adecvat să spunem că vă mai raportaţi la aceasta în carte pe care i-o dedicaţi? Sînteţi, fie şi într-un sens soft, filoregalist sau aveţi o poziţie detaşată sau vorbiţi, mai degrabă, de pe poziţiile unui republican […]
Ediţia în limba română a volumului recent scris de Roger Scruton şi dedicat culturii vinului (culturii, nu cultivării!) a fost lansat la Libraria Humanitas de la Cişmigiu cu Lidia Bodea ca amfitrion şi în prezenţa traducătoarei cărţii – Teodora Nicolau, a redactorului ei – Dan Flonta – şi a invitatului […]
Să nu mai publici. Iată o hotărâre, un gest opus sinuciderii. Un gest care poate salva. Dacă ai căutat şi-ai tot căutat calea să ajungi iarăşi acolo, la începuturi, când scriai primele povestiri, când nu existai decât tu şi povestea – un om, pervazul, biroul şi cana, nevoia plăcută şi […]
Universul (pe care alţii îl numesc bibliotecă) se compune dintr-un număr nedefinit şi poate infinit de coridoare… Ca toţi oamenii Bibliotecii, în tinereţea mea am voiajat; am peregrinat în căutarea unei cărţi sau, poate, a catalogului cataloagelor; acum, când ochii mei aproape nu mai pot descifra ceea ce scriu, mă […]
Uitase-n timp ce dãruitã Era-n veşmântul de tãcere Pe care şi-l punea în lume Ca sã n-o bage-n seamã nimeni. Dar visteria dinãuntru Îi scãpãra în ochi, în zâmbet, În mersul paşilor de raze Pe strada plinã de palavre, Fãcând mulţimea sã viseze La vocea ei necunoscutã. Se pomeni ademenitã […]
*Recunosc, pînă la acest volum cu proze foarte scurte, nu citisem nici o carte de Antonio Lobo Antunes. E un fapt care poate conta, cel mult, şi ca o scurtă explicaţie despre condiţiile în care mi s-a întîmplat să am o lectură fascinantă. Nu citisem, aşadar, nimic de Lobo Antunesc […]
N-am citit toata opera lui Constantin Noica, din cit am citit o parte n-am inteles sau nu m-a interesat, iar din ce-a ramas cu o alta buna sectiune n-am fost de acord: amestecul acesta de existentialism si de bizantinism nu mi-a spus mare lucru. Pe de alta parte nu incape […]
