Noi credem despre noi că suntem cel puțin sarea și piperul Universului, că fără noi nimic nu ar putea funcționa dar când colo…. In Menon, Socrate și Platon (!) consideră că înțelegerea este în Suflet, care nemuritor fiind, ne ajută să ne reamintim lucruri (teoria reamintirii). De aici (probabil), Kant distinge între adevărurile sintetice […]
….cuprinsă în acel ar fi trebuit să ştie sau despre starea de inadecvare specifică acestei stări Nici Dictionarul explicativ al limbii romane dar nici instituţiile juridice nu explicitează (nu intră în profunzimea lucrurilor) una dintre stările din ce în ce mai des întâlnite în viaţa noastră de zi cu zi […]
Caragiale și Pleșu despre caracterul Extraordinar al Culturii sau Arendt, Alexandru Dragomir și Eugen Ionescu despre caracterul ordinar al Gânditului I.L. Caragiale îi cerea[1] lui Rădulescu-Motru să scrie despre Nietzsche „dar vezi tu, măi băiete, nu filosofie de aceea transcedentală, cum învățați voi prin Germania, și de care publicul românesc […]
…Aşa-i spunea Nae Ionescu lui Mihail Sebastian (cel ce se declarase în 1934 un evreu, un român şi un dunărean) în Prefaţa (cea multă vreme ignorată[1]) la romanul De două mii de ani. Theaitetos în dialogul[2] său cu Socrate zice că mie mi-se pare că cel ce are ştiinţă de […]
Ce face din Suflet Minte (Origen) sau despre Păcatele de stânga şi cele de Dreapta (Steinhardt) ca modalitate de aplicare a Dreptului prin coroborare și nu prin ierarhizare Trăim vremuri în care supremaţia ideatică, inclusiv în termeni juridici este dată de o alegere şi nu de o coroborare. Trebuie să […]
Laicitatea noastră de toate zilele. Natura laică a societății în care trăim, caracterul secular al vremurilor contemporane au fost opuse illo tempore doar în relația cu Religia/Biserica. Multă vreme ne-am luptat ca Statul să fie diferit de Biserică și/sau Religie (fiecare cum preferă), ca autoritatea statului asupra cetățenilor să nu […]
De la „noi și ei” la „sfârșitul istoriei” și „conflictul civilizațiilor”. Transformarea realității factuale în concepte este atât definiția gândirii dar și modalitatea prin care creierul/mintea/inteligența (BrainMind vorba neuroștiinței) înțelege lumea înconjurătoare. Un astfel de demers cognitivo-intelectual a fost realizat illo tempore și în ceea ce privește înțelegerea evoluției lumii […]
Nu doar Statul trebuie întărit ci și Societatea civilă întrucât între Toți și Fiecare este o diferență semnificativă după cum Disciplina nu se confundă cu Educația De când are Stat, preocuparea constantă a României a fost mereu aceea de a-și fundamenta respectiv întări Statul. A făcut lucrul acesta Cuza, la […]
Punerea problemei. Este din ce în ce mai evident că de ceva vreme funcționăm după dihotomia ei și noiîntr-un mod foarte profund în condițiile în care fiecare din cele două părți implicate încearcă să se deosebească de cealaltă parte, făcând ceva în acest sens. Lucrul acesta se vede în toate […]
Hegel i-a zis teză, sinteză si antiteză. Alfred N. Whitehead a numit-o romantism, precizie si principialitate. R. Dawkins deosebește comportamentul genetic de cel cultural, fără să fi deslușit, este adevărat, care pe care se influențează în mod covârșitor: comportamentul genetic pe cel cultural, sau cel din urmă pe cel dintâi. […]
