“Fenomenul spiritului în știință și artă” de Carl Gustav Jung este o lucrare profundă care analizează conexiunile dintre psihologie, știință, artă și spiritualitate. Jung explorează ideea că mintea umană este influențată nu doar de realitatea exterioară, ci și de o dimensiune adâncă, inconștientă, care ne modelează experiențele și interpretările. Cartea […]
Surprinzător dar avem și situații în care comentatori, cel puțin aparent independenți, afirmă cu calm că o anumită propagandă mediatizată la noi are rolul de a băga panică în rândul cetățenilor, mai mult chiar că pluralul românii – am arătat-o deja – e unul fals. Intenția de a panica e […]
Cartea lui Cristian Vasile este o nouă contribuţie la un dosar esenţial al istoriei intelectuale sub comunism: relaţia dintre cercetarea umanistă şi comanda de partid se află în centrul acestei investigaţii solide, întemeiate pe un vast material de arhivă. Precis, sobru, memorabil, scrisul lui Cristian Vasile luminează epoca dejistă şi […]
Atunci când am început acest proiect de cercetare am pornit de la premisa că există foarte puţine lucrări care să trateze global şi documentat cercetarea ştiinţifică umanistă în România comunistă. Aveam în vedere îndeosebi centrele de cercetări socio-umane ale Academiei sub guvernarea Gheorghiu-Dej. Cercetarea mea era cumva strict contemporană cu […]
Mai întâi o precizare legată de sintagma „ştiinţe uman(ist)e“ şi asocierea ei cu ştiinţele sociale. Înainte de 1989 au apărut lucrări generale de bilanţ (la 15 ani, la 20 de ani etc. „de la Eliberare“ care includeau şi cercetarea ştiinţifică, oferind detalii în special despre cadrul instituţional şi progresele ştiinţifice […]
În ceea ce ne priveşte, am pornit de la o definire mai largă a ştiinţelor umaniste apropiată de cea oferită de Jean-François Dortier (Ştiinţele umaniste. O panoramă a cunoaşterii, trad. Mărgărita Vavi Petrescu, Editura Ştiinţelor Sociale şi Politice, Bucureşti, 2006, p. 7), care nu face o distincţie rigidă între ştiinţele […]
De ce o astfel de temă? Revenind la premisele acestei cercetări, trebuie să spun că, în fapt, la momentul 2015 – când am început documentarea aprofundată a temei – nu exista o monografie care să valorifice diversitatea surselor istorice declasificate după 1989 şi mai ales după revoluţia arhivistică din anii […]
în spațiul componist operistic al Italiei are câteva prezențe inconfundabile datorate incontestabil lui Verdi care a simțit ca nimeni altul dramatismul profund al personajelor ce nu putea fi exprimat decât prin tonalitățile cele mai joase. Începem audițiile cu basso cantante prezenți în Aida; Marele preot Ramfis și Regele se încadrează […]
Cititorii deja au aflat despre postul canadian de radio cu muzică clasică în care ascultărorul e pus să îndure, între piesele muzicale, sfaturi practice pentru a trăi mai bine. Poate că nu aș fi atacat din nou subiectul dacă astăzi n-aș fi avut parte de o scurtă cuvântare – desigur […]
Heidegger (în dialog cu Jaspers) spunea despre lipsa de educație a lui Hitler, sesizată de Jaspers – „Educația e complet irelevanta, uita-te numai la mâinile alea minunate ale lui.” Nu-i vorba despre exprimarea prin gesturi vs educație (ce se exprima prin gândire, cuvinte, etc.). E vorba despre capacitatea de modelare […]
