Toți profesorii universitari au o obsesie. Nu poți să te specializezi în ceva, mai ales în domeniul literar, fără să te lași condus de un fetiș, fie că se numește I.D. Sârbu, fie întreg optzecismul. Obsesia lui Ion Manolescu, cel mai mișto profesor de la Litere, este paraliteratura, teoria neconvențională […]
Contrar reprezentării comune, admiraţia nu e contemplativă. Nu presupune prostraţia cataleptică în faţa obiectului admirat. S-ar putea să mă înşel, dar am impresia că, în accepţiunea curentă, cel ce admiră e văzut ca un personaj încremenit de fascin, cu ochii căscaţi larg şi cu gura întredeschisă într-un zâmbet vag tâmp […]
Debutul editorial al lui Alex. Leo Şerban a fost unul „bicameral”, de parcă autorul ar fi dorit să compenseze printr-o dublă lovitură încăpăţânarea anterioară de a nu-şi strânge în volum publicistica. „De ce vedem filme. Et in Arcadia Cinema” are un titlu şi un subtitlu suficient de lămuritoare asupra conţinutului […]
Dacă o să spun că abia după 35 de ani am descoperit și eu un fir de păr alb, o să zică lumea că sunt norocos. Dar mărog, pentru mine el nu a fost mai puţin alb, și imediat au început să-mi umble prin cap toate proverbele şi statisticile despre […]
Jurnalul ilustrat este o fereastră decupată în revistă cu ajutorul unui aparat de fotografiat (Nikon). Expresivitatea imaginii şi expresivitatea cuvântului, laolaltă, într-un joc amuzant sau poetic, optimist sau trist, gata să dezvăluie sau să mascheze starea autorului. Ca-n orice jurnal, la urma urmei… 1. Miresme dulci de flori mă-mbată… 2. …şi […]
Utilitarianism, kantianism şi sentimentalism în etica animalelor Într-un articol precedent am discutat despre impactul pe care cartea lui Peter Singer, „Animal Liberation”, a avut-o asupra mişcării de eliberare a animalelor şi în aducerea în opinia publică a situaţiei oribile în care se află majoritatea animalelor în procesului de creştere în […]
În 2012, două filme m-au atins sufletește în mod aparte: „După dealuri” (în regia lui Cristian Mungiu) și „Amour” (în regia lui Michael Haneke). „După dealuri” produce un catharsis lent care își face efectul doar la câteva ore ori zile ori chiar săptămâni după vizionare. Cel puțin așa a funcționat […]
Noua ediție a memoriilor Lenei Constante reproduce textul volumului Evadarea tăcută. 3000 de zile singură în închisorile din România, apărut în 1992 (II-1995), la Editura Humanitas. Cartea avusese o primă versiune franceză (L’évasion silencieuse: trois mille jours, seule, dans les prisons roumaines, Paris, La Découverte, 1990), iar Lena Constante a […]
În canonul literaturii dedicate timpului comunist şi suferinţei, cărţile Lenei Constante stau pe acelaşi raft cu “ Jurnalul Fericirii “ a lui Nicolae Steinhardt. Şi aceasta nu doar din raţiuni ce ţin de regimul literar al capodoperei, ci şi din motive care trimit la dimensiunea etică şi formativă a textelor […]
Lena Constante, Evadarea tăcută. 3000 de zile singură în închisorile din România. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ioana Bot, București, Editura Humanitas, 2013. A 25-a, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, a 44-a zi de detenţie […]
