Revelaţia teatrului lui Cehov este revelaţia cuvântului care se pierde în tăcere. Dincolo de replici, dincolo de personaje, dincolo de înşelătorul realism al pieselor sale se află acel nivel al indicibilului ce nu mai poate fi redus la logica dramaturgiei tradiţionale. Fără emfază, fără fervoare revoluţionară, fără exclamaţii profetice Cehov […]
“ Platonov” este repetiţia generală a lui Cehov, o repetiţie generală desfăşurată în faţa unui public care este acela al posterităţii. Niciodată terminată cu adevărat, descoperită postum, piesa lui Cehov este asemeni unei cutii de rezonanţă in care se simt, întregi şi tulburătoare, vocile capodoperelor ce vor veni. O dată […]
Proiectul Teatrului Grivița 53 s-a născut în 2017, din inițiativa regizoarei și scriitoarei Chris Simion – Mercurian. Cu banii câștigați din vânzarea casei moștenite de la bunica sa, Chris Simion – Mercurian a cumpărat terenul de pe Calea Griviței nr. 53, acolo unde va fi construit, după mai bine de […]
PERSONAJE mino: creatorul, sculptor în aluat ea (viitoare issa): idealul ele ale ei, capete de balaur: buric, buză, sâni, aluniță etc. issa: creația cu gene grele minela: iubirea însăși, mama issei corul de bolnavi: criticii de artă minelissa: cea care nici nu devine personaj ACTUL 1 Nimeni […]
Inspirat de o piesă romantică a scriitorului german Heinrich von Kleist, spectacolul Familia Schroffenstein, montatde regizorul Kovács D. Dániel pe scena Teatrului Szigligeti din Oradea, transpune, într-o viziune modernă și alegorică, mecanismele mediatice ale dezinformării și propagării știrilor false (,,fake news”) în lumea contemporană. Laureat al premiului Junior Prima în […]
Îi place să i se spună că e înalt, deși are un metru și un pic. Așa poate să vadă două lumi, în micro și macrocosmos. De sus se vede totul clar și nu-l poate doborî nimic și nimeni. Observă cum se mișcă lumea cu ochii lui căprui, aceștia fiind […]
Anda Tămășanu este actriță la Teatrul „Regina Maria” din Oradea și absolventă a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (promoția 2012). Pe scena teatrului orădean a interpretat mai mult de 25 de roluri, lucrând cu regizori precum Gavriil Pinte, Mihai Măniuțiu, Alexandru Dabija, Anca Bradu, Victor Ioan Frunză, Alexandru […]
Nu cunosc o formulă mai inspirată – anticipativă chiar – pentru insula de speranță explorată, cu un optimism bine temperat, de către oamenii de teatru de pretutindeni, decât „Empowered”/,,Puterea de a crede”. Recunoaștem, în aceste cuvinte, semnul ce a magnetizat, în semantica sa providențială, tematica recentei ediții a Festivalului Internațional […]
vine aproape firesc după primul; și nu mă refer la vreo operă, nefiind oricum duminică, ci la acțiunea secventă decapitării unor statui. Dacă anihilarea capului (statuar, desigur) mai lasă vreo speranță, scopul fiind înlocuirea cu un altul, actul doi, adică martelarea e un fel de finis coronat opus în măsura […]
Puține au fost, de-a lungul istoriei teatrului universal, perioadele în care această artă a spectacolului, copleșitoare prin viața și energia ei activă, să se mai fi retras din lume, din marile săli de reprezentație ori din micile studiouri destinate impromptu-urilor, și să vremuiască în tăcere. Războaielor și molimelor consemnate în […]
