I. ţi-am mai spus, boală este atunci când nu ai curajul să mă priveşti fix în ochi, dar te simţi liberă să cazi din cer pentru a zecea oară ca şi cum celălalt din mine care ţi-a îndurat de nouă ori sfârşitul nu te-ar asculta, nu te-ar înţelege: ai fost […]
Care este cel mai depărtat loc de Centru din România? Cred că putem cădea de acord asupra noţiunii de „centru”, el este reprezentat de capitala unei ţări, în cazul României, Bucureştiul. centrul ei este Bucureştiul. După Unirea din 1859, Iaşul din capitală devenea un oraş provincial. În scurt timp, intelectualii […]
Atto d’amore, il mio. (Pasolini) Așteaptă. Înainte de a începe, trebuie să stabilim câteva lucruri. România nu e „cântecul răgușit al unei păsări prinse în laț”. România nu e o insulă de latinitate etc. România nu e o icoană. România nu este sfântă. Nici vorbă de asta. România nu e […]
Antologia de autor este operă individuală şi în sensul figurat, şi în cel propriu al termenului. Un scriitor aflat la maturitatea artistică şi la o anumită cotă de recunoaştere publică îşi strânge între două coperţi texte desprinse din ansambluri mai vechi sau mai noi, înfăţişând astfel o evoluţie punctată de […]
Generalități Trecuţi din istorie în poveştile despre ei, piraţii au devenit postum ceea ce sunt astăzi, eroi picareşti ai unor odisei navale pline de aventuri, ţesute colorat în buna tradiţie epică occidentală, astfel încât să ocolească prin expresie ilegalitatea şi violenţa acţiunilor. Poveştile cu şi despre piraţi au colectat, în […]
Admirabila Nora Iuga tocmai a comis o nedreptate faţă de admirabila Nora Iuga. Iată, mai exact, despre ce tautologică, endogamă injustiţie e vorba: într-o cronică recentă din Observator cultural la excelenta portretistică literară a lui Nichita Danilov din Portrete fără ramă (Tracus Arte, 2012), în fapt o splendidă scrisoare îndrăgostită […]
Se întâmplă ceva ciudat în polemica mea – altfel, cordială – cu Paul Cernat, autorul unei suite de trei texte ample, publicate în „Observator cultural” (numerele 437, 439 şi 443), pe marginea prozei noastre tinere. Asistăm la o inversare de roluri. Eu, conservatorul, criticul inaderent la farmecul postmodernismului autohton şi […]
aștept să-mi iasă prin creștet umbra, știu totul, e o lume de fire subțiri, înaintea mea înflorește o oglindă rece, am pierdut ceva, nu e nimic, când vine, vine totul deodată, tu să aștepți până ce mâna mea se ridică, las capul pe spate, îmi faci semnul discret pe frunte, […]
Oamenii au iubit dintotdeauna, dar nu întotdeauna au iubit în acelaşi fel. Există feluri de a iubi care astăzi, nouă, moderni târzii şi post-moderni, nu reuşesc să ne mai spună nimic, ne trezec doar curiozitate şi poate, cel mult, un zâmbet afectuos. Cine mai poate citi un poem al trubadurilor […]
După Defekt (Brumar, 2011), o reflecție epică plurivocală la mentalitatea românească de totdeauna și la alunecările ei comportamentale post-decembriste, Florin Irimia confirmă promițătorul debut ficțional. O fereastră întunecată (Polirom, 2012) pare să aibă același areal de investigație ca romanul anterior, dovedind un fel de program narativ, de saga socio-politică. […]
