terține și alte disimulări este un volum ce stă sub semnul contrarietății, experiment poetic prin care Kocsis Francisko își manifestă deschis disponibilitatea de a versifica și ,,altfel”. Dilematice, provocatoare, poeme ale aparenței (și apartenenței poetului la inepuizabila sursă de inspirație) –nu sunt ceea ce par la prima vedere-, ce pun […]
Dragostea se risipise în ploi în viori cântând şi în ferestre deschise tu mă invitai să dansăm prin livezi ascunşi după cortina de atingeri care nu se mai întâmplă odata croşetate împreună în văl lung de piele tatuată eu nu puteam să dansez eram ocupată să mă deghizez în râu […]
Să creadă cineva în tine e fabulos. Până la miezul nopții totul a mers cum trebuie, apoi corzile parcă s-au lăsat și muzica a părăsit încăperea luând-o pe cărări mai puțin obișnuite. Cu biletul în mână, Ana s-a îndreptat de spate, ca și cum ar fi cunoscut o tehnică secretă […]
Marea , oceanul , laguna . Nimic despre noi . Se schimbă spațiu În spirale mărunte. Ne îngropăm minuțios În timpul celuilalt. Marea pare tot mai departe. Doar urmele de nisip ale îngerilor. Și acolo , pe țărm , Amintirea mea. Un bust ce lunecă dincolo. Se-afundă adânc Ca într-un […]
Ți-am scris pe o bucată străină de pagină. Poezia era de-un albastru albastru . Sta lângă mine absentă, Decolorată. Răbufnea Când îi cerșeam un răspuns . Zilele treceau. Nu mai puteam să-i deschid Nicio poartă. O mie de cercuri se roteau în jurul ei . Apoi ți-am scris pe o […]
nu te ştiam atît de albastru, eu nu aşa te-am cunoscut nu aveai culoare, doar o privire care intra prin lucruri care ieşea din lucruri şi le gonea. rămîneam fără pămînt sub picioare în faţa privirii tale. au trebuit ani să te văd albastru, aşa cum eşti acum, nimeni n-ar […]
Ea se apleacă să caute fărâma aceea imaginară Ce nu se lăsa prinsă. Își lipea fruntea de ea Ca de un glob uriaș. Trebuia să intre în codul de lumină. De aceea, întregul imaginii se tăia în două, Cum respirația se opintea de ierbarul copilăriei. Vrei și acum să refaci […]
poezie scrisă la lumina lunii cu degetele încleștate pe tastatură încercând să înțelegi de ce elevul cu ochelari nu a fost cooptat în echipa de baschet a școlii în clasa a zecea își rodea unghiile pe marginea terenului vorbea singur în limbi străine pe care nu le-a învățat niciodată începea […]
În seara când cețurile dădeau în tine Cu bani de aramă, indiferența desena Îndurare, săgeți. Într-un colț al inimii, Stăteai și tu la masa popoarelor. Multă vreme te uitai în ochii lor. Drumul era lung și se tot învârtea La încheieturile mâinilor tale. Nimeni nu se îndemna la drumul înecăcios. […]
Vremea de-atunci, Când contururile luau O altă înfățișare, E și vremea de-acum. Bucata de-albastru, Acum străină, Întoarce pagină cu pagină Ceața din drum, Ori dâra lăptoasă Ce scârțîie pe podea…
