Nu ne-am putut închipui, niciodată, o viaţă peste care să se înalţe un cer al despărţirii. Nu ne-am putut închipui, niciodată, un timp care să nu fie cutreierat de paşii noştri, uniţi. Nu ne-am putut închipui, niciodată, o dimineaţă care să nu se deschidă către fiinţa contopită care eram, asemeni […]
De demult,atât de demult,poveştile se apropiau de oameni cu tandreţea unui vânt de amurg: intrând în vieţile lor, ele imblânzeau trecerea şi le dăruiau, timid, un sens al continuităţii îndurerate. De demult, atât de demult, poveştile se iveau, ca un caier diamantin, din lucirea nostalgică a caselor unde promoţii de […]
Simplitatea fericirii este cea pe care aceste pagini ale jurnalului nostru o caută, cu fiecare vis pe care ziua îl întrerupe, la fel cum ţărmul de mare opune valului consistenţa sa melancolică. Simplitatea fericirii este cea pe care aceste pagini ale jurnalului nostru o convoacă, de fiecare dată când, dincolo […]
Cei de demult, cei care înălţau casele din ale căror ziduri fumul amintirilor se ridica ca un caier parfumat, nu îşi închipuiau nici durerea şi nici jalea. Cei de demult, cei care întârziau în amiezele peste care se aşternea un cer al nostalgiei provinciale, nu îşi închipuiau nici vuietul aspru […]
Şi ce putea fi mai aspru şi neiertător decât acest destin al profesoarei suplinitoare chemate să predea în comunism limba rusă, cea mai neiubită dintre limbi ? Şi ce putea fi mai aspru şi neiertător decât acest destin al profesoarei suplinitoare chemate să înfrunte, cu fragilitatea ei tenace, pe cei […]
Crăciunul este o pagină albă din caietul elevului care am fost: literele stângace se adună, visătoare, pe un portativ atins de mâinile delicate de umbre. El este un desen al norilor nopţii, contemplat de ochii fiinţei unite care suntem, acum- singurătatea mea pământească cunoaşte plăpânda consolare a comuniunii cu duhul […]
De ce revin în aceste pagini ale jurnalului nostru la chipul tău de început, la acel chip pe care îl pot zări,fugar, în fragmente salvate de fotografii şi îl pot presimţi, ca pe o boare muzicală, în zidurile şcolilor tale din Focşani? De ce revin, în aceste pagini ale jurnalului […]
Adesea, în dimineţile care se împlântă în trupul meu ca nişte lame arzânde, încerc să mă gândesc la liniştea pe care o vom încerca în timpul ce se întinde dincolo de prag. Va fi aceea nu o linişte tombală, va fi aceea nu o linişte funerară, de cimitir adâncit în […]
Un oraş de provincie este asemeni unui palimpsest: vârstele timpului sunt gravate în casele şi străzile sale , ca nişte fraze pe care doar atingerea visului le mai poate trezi, prefăcându-le în desenele de fum pe care ochiul de copil le zăreşte, înseninat, în dimineaţa timpurie de iarnă. Un oraş […]
Ceea ce acest jurnal al despărţirii a trezit, ca printr-un miracol melancolic, este văzul de dor şi de nostalgie cu care privirile noastre unite înaintează în timpul pe care îl credeau pierdut pe vecie. Ceea ce acest jurnal al despărţirii a luminat, ca printr-un miracol al doliului, este peisajul mişcat […]
