Toarta amforei
Din seva secundelor Curgînd În trunchiul timpului, Îmi aleg soarta. Să fiu început Să fiu piatră Să fiu gînd curgînd Sau toarta Amforei Din care Zeii Beau noaptea, Visele oamenilor Și soarta.
Din seva secundelor Curgînd În trunchiul timpului, Îmi aleg soarta. Să fiu început Să fiu piatră Să fiu gînd curgînd Sau toarta Amforei Din care Zeii Beau noaptea, Visele oamenilor Și soarta.
Oamenii au ieşit ţipând imitând revolta-rană la ieşirea din mamă au umplut iarba de capcane pentru animale pentru gânduri renegate şi pentru divinitate au prins-o în cuşca de cuvinte care n-au fost la început doar au apărut patinînd pe circumvoluţiuni botezând-o forţat într-un proces verbal falsificat pentru ziar […]
„Biografia lui Ioan G. Miclescu, cunoscut în epocă sub forma franțuzită a numelui, Jean, dar mai ales denumit emfatic de către contemporani «boierul de la Călinești», jurist, om politic conservator, dramaturg și publicist din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX, a fost scrisă […]
Din câte ne spune trecutul nu foarte îndepărtat, la un moment dat ar fi avut loc o dispută, civilizată desigur, între Alexandru Xenopol și Titu Maiorescu; probabil și ca politician, simțind realitățile timpului și ale timpurilor, conducătorul de la Junimea afirma că studiul istoriei nu poate fi o știință, în […]
Cum ne-afundãm tot mai adânc În codrii orelor mãrunte, Ne-ar prinde bine pentru drum S-avem la noi câte un rucsac. Seara, am scoate dinãuntru Câte o pasãre-cuvânt Şi ne-am trimite-o din desişuri. Vestea cu aripi ne-ar ajunge Tocmai atunci când, fiecare, Ne-am crede rupt de celãlalt. La început, ne-am aştepta […]
Pentru cele ce urmează, propun ca motto titlul operei distinsului Antonio Salieri (despre el mai pe larg în viitor) Prima la Musica e poi le Parole, o posibilă definire a priorității în Muzică; iată însă că genialul Puccini ne pune într-o situație cel puțin inedită, mai bine zis necompusă până […]
Ai notat codul PIN de la cerul senin? Să încerc 12 34 și apoi 000 0 sau etero- gena zi de naște- re a ta, de Paște?
Înfășurate de gînd, Cuvintele vestesc Tăcute-n piept, Umede Diluviul, Ca un zid. Se întorc în mine Perechi, Ca în Arca lui Noe, Printre păsări si șerpi. Să refacem Lumea În jurul unui Măr Din care mușcăm Scuipînd printre dinți Semințe de Adevăr
Probabil că singurul tango perfect din punct de vedere formal ar fi acela dansat de două schelete. *** Orice tango dansat de doi tineri superbi pare că trebuie să se încheie printr-un coit, dînd cezarului schopenhauerian ce este al cezarului schopenhauerian. În schimb, tangoul dansat de bătrîni e […]
Tragedia de la Caracal este o poveste despre România şi despre oamenii ei. Tragedia de la Caracal este o oglindă în care se poate contempla imaginea neretuşată a unei societăţi din fibra căreia valorile empatiei şi demnităţii umane par să fie absente. Tragedia de la Caracal este o secvenţă în […]