Operele succesive ale unui scriitor sunt ca oraşele construite pe ruinele altora anterioare… …deşi noi, ele prelungesc o anumită nemurire, asigurată de aceleaşi apusuri de soare… …de legende străvechi şi de oameni de aceeaşi rasă… …de pasiuni asemănătoare, de priviri şi chipuri ce revin mereu. (Borges de Ernesto Sábato, în […]
Mi-a zis mie Măria c-o să plouă, dar ce am crezut-o? Ce, parcă dacă are o sută de ani înseamnă că şi ştie ce spune, de cele mai multe ori la vârsta asta se ia razna, un fel de letargie întrerupe contactul cu realul, o stare ambiguă în care intratul […]
Experienţa artei bizantine m-a tentat să abordez o lume “împinsă” spre spiritualizare, ca expresivitate, fie că e vorba de tematici profane, fie că este vorba de cele sacre; fie că este vorba de nuduri, naturi statice, fie ca este vorba de “gânditori”, îngeri, sfinţi, sau personaje oarecare. Spiritualizarea, vazută ca […]
Vic intră grăbit în clădire, se uită nedumerit în jur, şi urcă repede treptele. Descuie uşa încet şi se repezi înăuntru sărind peste prag. Căută comutatorul grăbit. Era miop, avea dioptrii de minus 10 şi nu vedea aproape nimic, nici măcar cu lumina aprinsă. Deseori se izbea de pereţi ca […]
private war zone este acasă şi nu este s-a întors dar nu de tot se pregăteşte de plecare deşi va rămâne mereu aici trăieşte deşi nu poate înţelege atâta viaţă câtă este în afara lui Pe durata întregii zile sau de-a lungul zilei stau lângă maşinărie privesc valea şi albinele […]
“Oh Suciule, oh ce-mi faci, oaaaaa!!!”. Fântână, tâşnea în toate părţile, se ţinea zdravăn de calorifer, apartamentul trepida ca o oţelărie înaintea vreunui război. Vedeam pe geam oamenii întorcându-se de la piaţă, fugind să prindă autobuze, copii plângând, mamele ţipând nervoase. Era în aer, o simţeau toţi, rândunicile zburau jos, […]
En fait, on ne sait jamais si une lecture muette est préférable à une lecture à mi-voix. Parce qu’une « lecture muette » (sans signes extérieurs de son existence) n’est nullement exempte du grondement intérieur de cette voix inlassable qui l’accompagne. Qu’on griffonne à côté des phrases nos propres idées ou qu’on […]
Obsesiile lui Ceaușescu ne-au măcinat până în măduva oaselor. Dintre toate politicile, Decretul copiilor cu ochi albaștri ne-a schimbat viața. Înainte de ’90, profilul copilului model-blond, ochi albaștri, durduliu, deci bine hrănit, pioner liga I – era recomandat pe linia politică. Recomandarea s-a transformat în obligație după Revoluția câștigată de […]
Ceea ce e esenţial survine întotdeauna în chip neaşteptat. Blitz înseamnă de fapt, în limba noastră, Blick. Însă ceea ce e neaşteptat şi survine fulgerător are nevoie de un răstimp destul de lung, atât în bine, cât şi în rău, pentru a se împlini. Să aştepţi este cu totul altceva […]
Arta lui Milo Manara este iconoclastă, erotică, perversă, jucăuşă şi vizionară. Încărcată, ca şi cea a lui Hugo Pratt, de un puternic simţ al intertextualităţii, ea descifrează, în desenul realităţii, partea de vis care face să sară în aer eşafodajul raţionalităţii diurne. Se poate folosi, spre a descrie universul pe […]
