…acum caracterele provinciei. Cel mai însemnat este, după mine, rarefierea evenimentelor. Dată fiind cifra redusă a populaţiei şi, prin urmare, şi numărul mic de întâmplări violente, acele puţine câte sunt se văd într-un mod excepţional, ca nişte celule mărite cu microscopul. Elementul banal, în altă parte, ia proporţii, devine interesant. […]
Este evident că, la ora actuală, omenirea se află într-un stadiu deplorabil. Însă aceasta nu este o noutate. Din câte ştim noi, omenirea s-a aflat mereu într-un asemenea stadiu. Mulţumită lui Darwin, acum ştim că avem aceiaşi strămoşi precum speciile inferioare ale regnului animal, iar acestea, de la viermi la […]
Vă mulţumesc pentru cele câteva rânduri pe care mi le-aţi trimis. Sper ca în curând să le adăugaţi vestea deplinei dumneavoastră însănătoşiri, pe care s-o am poate chiar prin dumneavoastră înşivă (pentru a mă convinge mai bine). M-am cufundat în munca mea mai adânc decât oricând. E întuneric acolo, câteodată, […]
Am întocmit o listă cu întrebări la care nu mai aştept răspuns, fiindcă ori e prea devreme pentru ele, ori nu voi reuşi să le-nţeleg. E lungă lista cu întrebări, conţine lucruri de importanţă diferită, şi, fiindcă nu vreau să vă plictisesc, voi scoate la iveală doar câteva: ce a […]
Odată cu inventarea telegrafului şi renunţarea, la sfârşitul secolului al XIX-lea, la orele locale, în favoarea orei comune a meridianului Greenwich, omenirea marca de-abia începutul experienţei unei lumi trăindu-şi timpul la unison. În schimb, ideea distincţiei dintre „înainte“ şi „după“ este cuprinsă atât de profund în experienţa noastră, încât nici […]
Am confundat decembrie ’89 cu eternitatea, iluzionându-mă că nimic nu mă poate atinge, din moment ce mi s-au redeschis porţile spre trecutul interzis. […] Dacă am reuşit să transmitem această obsesie a aducerii-aminte câtorva din cei ce vor rămâne după noi, aproape totul a avut un sens. …parcă aş locui […]
De aproape, Shingo distinse trei arbori care formau o singură coroană. Citi pe o plăcuţă că, deoarece floarea acestui copac seamănă cu o tulipă, i se spunea tulipier. […] Exemplarul de faţă trebuie să aibă în jur de cincizeci de ani. —N-are decât cincizeci de ani! E mai tânăr ca […]
Saşa ocoleşte rondul de flori ca să se apropie de veveriţă prin faţă, să n-o sperie. E foarte emoţionată. Veveriţa se opreşte din spălat, o priveşte, aşteaptă gata să se retragă. Saşa calcă moale pe vârfuri şi-i şopteşte: — Frumoaso! Roşcato! Ce n-aş da eu să am blăniţa ta fermecătoare! […]
Ce literatură îmi place să citesc? Orice literatură bună, în care cuvântul sună autentic şi aduce aminte. În care autorul se mărturiseşte şi mărturiseşte pentru alţii. Pentru cei pe care i-a înţeles, pentru cei pe care a încercat să-i înţeleagă. Pentru cei ce i-au povestit senin grozăviile pe care le-au […]
Fireşte, fiinţa umană e failibilă, dar dragostea o redresează prin harul umilinţei şi al curajului. Egoismul e laş şi orgolios, dragostea niciodată. Dragostea adevărată nu e niciodată utopică, teoretică, abstractă. Ea nu poate izvorî decât din imediata apropiere; numai aşa se poate extinde şi asupra omenescului întreg, numai ea poate […]
