Pe vârfuri – Jurnal ilustrat 59

Saşa ocoleşte rondul de flori ca să se apropie de veveriţă prin faţă, să n-o sperie. E foarte emoţionată.

jurnal-59-1

Veveriţa se opreşte din spălat, o priveşte, aşteaptă gata să se retragă. Saşa calcă moale pe vârfuri şi-i şopteşte:
— Frumoaso! Roşcato! Ce n-aş da eu să am blăniţa ta fermecătoare! Singuratico! Minunea lui Dumnezeu! Vrei să ne împrietenim, mironosiţo?

jurnal-59-2

Veveriţa o priveşte cu mărgeluşele ei negre. Se dă un pas înapoi.
— Nu te teme dragostea mea, pufoaso, necăjito!
Ochişorii o privesc rigid.

jurnal-59-3

— Minunato! Bucuria mea!
Veveriţa face câţiva paşi spre ea pe marginea ferestrei.
— Sufletul meu blând!
(Dana Dumitriu, Prinţul Ghica)

jurnal-59-4

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *