Vacarm secund
Cuvintele devin o fotografie minusculă, Se multiplică, se sparg, se impun. Culegi versurile din casa părăsită. Dintr-un vacarm secund. Fiinţa lor e-o foaie din carte. N-are văz. N-are auz.
Punktul sensibil
Interviu SANDA GOLOPENŢIA: Istoria orală are o destinaţie publică
Dialog Lapunkt între SANDA GOLOPENŢIA şi DOINA JELA. Doina Jela: Dragă Sanda Golopenția, ai plecat din România în 1980, ca fiică a lui Anton Golopenția, mort în timpul anchetei în lotul mult mai faimosului pe atunci Lucrețiu Pătrășcanu, în 1951. De ce atât de târziu? Poți povesti această plecare? Sanda […]
il n’y a personne à la maison
să urc la mansardă să înșfac un colț de lună până timpul va face o rotație perfectă în jurul părului cărunt mai târziu va fi prea devreme mai acum va fi prea aproapemai acum va fi preamai cu bastonul prin ceața anilor pierduți le vânăm platitudinea pare-un fleac în […]
Despre despărţire
Eu cred că pentru a învăţa să iniţiem, să menţinem şi, într-un final, să dăm drumul unei relaţii avem nevoie să învăţăm despre asta. Ar fi minunat dacă, încă din perioada formativă, am fi îndrumaţi cum să alegem potrivit pentru noi, cum să ne hrănim sănătos relaţiile şi, dacă nu […]
Lumea lui Dan Grigore în si bemol
Cartea „Dan Grigore de vorbă cu Dia Radu – Lumea în si bemol” (Editura Polirom 2016) s-a epuizat, la Târgul Bookfest din primăvara lui 2016, chiar înainte de lansare! Când am primit-o, am citit-o pe nerăsuflate. Nefiind critic literar, nu cred că pot scrie o cronică pertinentă. Dar, ca cititor, […]
Lacheii, sicofanții și fantasmatul „popor”
Nu-mi iese din memorie chipul lui Gogu Rădulescu la o petrecere de la Snagov (era probabil în mai 1965), aerele de jovialitate udată de alcool (Petru Dumitriu îl portretizează fără cruțare în Incognito, citez din memorie, „cu nasul său fie de boxeur, fie de eredo-sifilitic”). Același Gogu Rădulescu, rămas până […]
Ce însemnă speranță pentru tine?
Zilele trecute, la un curs, am fost rugată să mă gândesc la niște atribute ale Sinelui meu. În primă fază, nu m-am putut gândi la nimic. Apoi a apărut cuvinte precum iubire, speranță și creativitate. La speranță aș vrea să mă opresc azi. De ce? Deoarece, întrebată fiind ce am […]
Toma Privitorul
Îţi vine să îi deşiri gîndul, intenţia, de fapt, metoda. Îmi vine. Să gîndeşi în marginea ei, să „filozofezi” – şi nu, nu cred că este inoportun deloc. Să gîndesc! Să duci mai departe ceva ce, oricum, este dus destul de departe – adică, un anume fel de privi „pieziş” […]
Marile plimbări naționale
Orice organism suferind caută propriile măsuri terapeutice. Aşa apar febra, vărsăturile, frisoanele, durerea. Sunt semne că se duce o luptă cu boala. Un mecanism simplu prin care organismul complex care este societatea combate suferinţa este plimbarea. Un coleg de-al nostru de facultate, când venea ora mesei de seară, pentru că […]
Semiobscuritate
Când căuta narcise și găsea un clănțănit de trup vestejit Și voia să-și izbească fruntea de el ca de o pauză de școală, Venită de departe, îi auzea glasul. Era târziu. Afară, lumina acoperea pașii goi ai cailor. Se scula de dimineață. Simțea încă mirosul amețitor al nopții. Câinii lătrau […]
Ultimele articole
Despre putere și conducere…
Fjord. Câteva impresii puternice
Virginia Woolf: o viaţă în fragmente
MUSICA PURITAS DOMINICA (sinuciderea…)
„Strălucirea” şi spaţiile liminale
Radu Petrescu : jurnalul, textul ,privirea
(Dez-)(in-)formarea …
,,Eu, care ard în cuvinte”
La aniversare
Corto în oglinda Veneţiei
MUSICA PURITAS DOMINICA (eșecurile…)
TRANSATLANTIC. Mary Oliver – Soarele
“ Hemiptera” : vremuri, voci şi culori
Idealul Revoluției din 1989 – Urcatul pe val (și atât)
PS Mihai Frățilă. „Mama. Istoria unei priviri”. O cărare de înviere prin slove
Liliana Ursu: „Limanul bucuriei”
