Treceam aseară pe lângă un bloc din Titan şi cineva fuma pe balcon, pe la ora 23 noaptea. Ţigara, pe balcon, la masa aceea mică unde revii de o sută de ori, de o mie de ori, de o sută de mii de ori, e ceva foarte special. Chiar dacă […]
Recent mi-am dat seama de absurditatea formulei “loc de veci”. Românii se consideră creştini peste 80 sau 90 la sută, ştiu asta pentru că acum 3 zile am auzit o poveste despre cineva dintr-o confesiune care nu putea fi îngropat într-un cimitir de o altă confesiune. Una peste alta vorbim […]
Am văzut prea multe cazuri de oameni care își iau un an de pauză și apoi revin schimbaţi pentru restul vieţii, ca să nu îmi fie clar că oricine are nevoie de un astfel de an de pauză. Undeva după facultate și vreo trei sau zece ani de job. Că […]
Dintre toate amintirile adolescentine pe care le am cu Hagi, m-aş întoarce în 1997, când românul cu barbă de diacon a marcat contra Irlandei un gol care nici măcar nu a fost pe atunci televizat în ţară. Îmi reţine atenţia relaţia aceea stranie dintre doliul după tatăl mort de curând […]
Un mare paradox: pe măsură ce te apropii de adevăr în ce te priveşte, eşti capabil de cele mai obscure şi odioase gesturi sau gânduri. Şi, pentru multă vreme, faptul că ai ajuns mai sus din punct de vedere spiritual, nu înseamnă decât că poţi să cazi mult mai jos […]
Toţi vrem să fim eroi pe la 15 ani. Fie că vrem să fim poliţişti, doctori, ambasadori sau asistenţi sociali. Am vrut şi eu asta, şi m-a ţinut mult după 18 ani. Până când mi-am dat seama intr-un târziu că nu mai vreau aşa ceva: vreau doar să fiu un […]
1.EUGÈNE IONESCO (1909-1994) s-a născut la Slatina, şi-a petrecut copilăria în Franţa, pentru a reveni în 1924 în România, unde a urmat studiile liceale şi universitare. Debutează cu poezii în revista Bilete de papagal. Volumul de critică literară Nu (1934), premiat de un juriu prezidat de Tudor Vianu, contrariază prin ludicul şi nonşalanţa […]
Micul şi simpaticul joc de ping-pong. Un joc aparent simplu, dar care mi se pare cel mai potrivit joc pentru a ne pregăti la psihologia vieţii sociale. Ce se întâmplă odată ce ieşi din casă şi pleci spre facultate sau spre birou, de mai multe ori pe zi, e următorul […]
Prima dată când am privit cerul, o ţineam pe ea de mână. Apoi m-am uitat în ochii ei, chiar dacă nu m-am uitat în ochii ei. M-am uitat atunci în jurul ochilor ei, pentru că în jurul ochilor ei era lumea mea. Mai târziu, m-am uitat în ochii ei, exact […]
Câteva idei pentru cei care trec prin primele examene din studenţie şi simt nişte ceva emoţii în ce priveşte prezentarea orală a unui subiect. (mai ales în zona socio-umană de unde vin eu) Mai întâi, tracul, emoţia, sunt lucruri fireşti în sistemul de facultate de ştiinţe umane de azi. Adică, […]
