Atitudinea lui „sau-sau” e întotdeauna cea mai puţin confortabilă. Odată eliminat „mirosul” omului chinuit de o pluralitate de înţelesuri, jocul de-a alb şi negru e uneori degrab` vărsătoriu de sânge. Sună familiar, nu? Şi totuşi, prea puţin românesc. Cred că cel mai incomod e sentimentul de revendicare de la o […]
E simplu să vorbeşti despre Ceilalţi. Îţi lasă iluzia că ieşi din tine, ba chiar că reuşeşti să te pui deoparte, ori de câte ori îmbrăţişezi costumul social. E consolator sa crezi asta, ba chiar confortabil social: distanţa te salvează, pentru câteva clipe, de la realitate. Când Altul e în […]
E destul de simplu când ai de convins o singură persoană să facă sau să creadă ceva sugerat de tine cu toată puterea. Dar când ai în fața ta o mare de oameni necunoscuți, pe care nici nu îi vei vedea vreodată, chipuri bănuite de a căror existență știi și […]
Cred că cea mai trufașă formă de orgoliu din toate cele existente e dată de posesie. Ne-am educat să ermetizăm personalul ca prima dovadă a unei libertăți de la sine înțeleasă, a cărei validare nu este cerută de nimeni. Și cu toate astea, suferința mea, depresia mea, iubirea mea, succesul […]
Muncesc înţelegând că trăim periferic recunoscându-ne în câte o gloată, cu scuza ataşamentului social exersat natural. Nu se cuvine să discutăm antropologia bisericuţelor, un fenomen social cu nervuri de cartier, condimentat cu simpatii şi deconstrucţii la capătul cărora nu probăm nimic altceva decât setea pentru diferenţă. În fond, astea sunt […]
Stăteam serile trecute în faţa bibliotecii, în încercarea de a regăsi o carte de suflet: obişnuiesc, din când în când, să revin asupra unor volume, fie din pasiune, fie din neînţelegere, fie din pofta de a potrivi o lectură reuşită, care altădată fusese mai palidă, cu o sumă de conjuncturi […]
Ca orice dilematic al veacului ăstuia, habar nu am. Dar pot să îmi dau cu părerea. Nu prea mai ţin bine minte dacă la aşa o întrebare ar trebui să pornesc de la mine, pentru că tind să cred că nu mai semăn foarte bine cu cea de acum câţiva […]
Obișnuiesc să mă gândesc puțin la mine, cel puțin retrospectiv. Ce sens ar avea să mă trec în revistă când rândurile esențiale stau de mult bătute în cuie într-o cronică de viață? Nu am ținut niciodată un jurnal, nu pentru că nu aș fi fost în stare să îl cresc […]
M-a întrebat zilele trecute cineva la ce bun să crezi că de sus, dintr-un hău, există un principiu care știe să tragă sforile cum trebuie pentru tine în viața asta. I-am spus că poate sforile sunt trase după un principiu și că indiferent de reprezentarea inculpatului universal, a Marelui Anonim, […]
Sunt oameni care discută despre fericire cu atâta nonşalanţă, încât au devenit, pe seama ei, nişte ingraţi făcători de reţete pentru cele bune. De obicei, cele mai usturătoare aprecieri sunt scrise ori rostite de intelectuali care au creat din trendul lor cultural un „fashion de bibliotecă”, prin vorbe sucite din […]
