W. S. Merwin
Mersi
Ascultă
odată cu căderea serii spunem mulțumesc
ne oprim pe poduri pentru a ne apleca peste balustrade
ieșim din clădirile de sticlă
cu gurile pline de mâncare să privim cerul
să spunem mulțumesc
stăm lângă apă mulțumindu-i
stăm lângă ferestre privind înspre
drumul nostru
întorși din spitale întorși de la un jaf
după înmormântări noi mulțumim
după primirea veștilor despre cei care-au murit
indiferent dacă i-am cunoscut sau nu noi mulțumim
mulțumim la telefon
în fața ușilor și de pe bancheta din spate a mașinilor ori în lifturi
amintindu-ne de războaie de poliţia la uşă
amintindu-ne de bătăile din casa scărilor mulțumim
în bănci mulțumim
în fața autorităților a bogătanilor
și a tuturor celor care nu se vor schimba niciodată
continuăm să spunem mulțumesc mulțumesc
cu animalele murind în jurul nostru
luând cu ele sentimentele noastre spunem mulțumesc
cu pădurile căzând mai repede decât minutele
vieților noastre spunem mulțumesc
cu cuvintele care se sting precum celulele unui creier
cu orașele înățându-se peste noi
spunem mulțumesc din ce în ce mai repede
fără ca nimeni să asculte spunem mulțumesc
mulțumesc spunem fluturând mâinile
deși este întuneric
W. S. Merwin (1927 –2019) a fost un renumit poet și traducător american, autor a peste 50 de volume de poezie și proză, câștigător al premiului Pulitzer pentru Poezie în două rânduri (1971 și 2009). În 2010 Librăria Congresului American l-a numit al șaptesprezecelea poet laureat al Statelor Unite. După absolivirea cursurilor la Universitatea Princeton, s-a căsătorit cu Dorothy Ferry și s-au mutat în Spania. În Spania a întâlnit-o pe a doua soție, Dido Milroy, căsătoria lor încheindu-se în 1970, urmată de o a treia căsătorie cu Paula Dunaway, în 1983. Merwin a murit în somn, acasă, la 15 martie, 2019. Pentru volumul de poezii, „Migration: New and Selected Poems”, i-a fost acordat premiul Nation Book Award for Poetry, unul dintre cele mai prestigioase premii pentru poezie din Statele Unite.
W. S. Merwin
Thanks
Listen
with the night falling we are saying thank you
we are stopping on the bridges to bow from the railings
we are running out of the glass rooms
with our mouths full of food to look at the sky
and say thank you
we are standing by the water thanking it
standing by the windows looking out
in our directions
back from a series of hospitals back from a mugging
after funerals we are saying thank you
after the news of the dead
whether or not we knew them we are saying thank you
over telephones we are saying thank you
in doorways and in the backs of cars and in elevators
remembering wars and the police at the door
and the beatings on stairs we are saying thank you
in the banks we are saying thank you
in the faces of the officials and the rich
and of all who will never change
we go on saying thank you thank you
with the animals dying around us
taking our feelings we are saying thank you
with the forests falling faster than the minutes
of our lives we are saying thank you
with the words going out like cells of a brain
with the cities growing over us
we are saying thank you faster and faster
with nobody listening we are saying thank you
thank you we are saying and waving
dark though it is
