Wild Bill’s este un restaurant, un saloon, chiar în inima Banff-ului, un „Legendary Saloon” după cum subliniază firma şi cum suntem total neavizaţi, adică habar n-vem de importanţa sublinierilor prin partea locului ne-am decis să intrăm, împinşi de foame, evident, dar mai ales de plictiseala unui alt big nacsau altceva […]
răcoare splendoare intrare adorare tulburare grandoare lumină. Stavropoleos. intrare
E evident pentru orice individ, de la politician, cu sau fără funcții, la electorul ordinar, de rând adică, faptul că omenirea a evoluat imens în privința tehnicilor de eliminare a adversarului. Și nu mă refer la conflictele armate care, în ciuda teoretizărilor cinice, au rămas de o singură categorie: războaie […]
Alexandru Oraviţan predă literatură la Universitatea de Vest din Timişoara. Recent, a publicat la editura acestei universităţi o foarte interesantă carte intitulată Within and Without the Metropolis. Foreground and Background in Post-9/11 Literature. E o carte despre care Mircea Mihăieş menţionează că „este, înainte de orice, o încercare de spaţializare a tragediei. Cu […]
Ploaia de noapte care cade Pe-acoperiş şi pe ferestre Pare sã vinã de departe. Pe când ascult veştile apei, Pe unda geamului rãsare Privirea de copil a mamei. Se uitã lung, întrebãtoare, La chipul meu pe care ploaia L-a nãzãrit şi-acum îl şterge.
Tipologia anchetei a fost similară pentru toate femeile intervievate de mine: în timpul nopţii, obligate să privească fără încetare spre o lampă orbitoare, fără vreun moment de pauză când ar fi putut să-şi întoarcă privirea, forţate să scrie iarăși și iarăși declaraţia de „culpabilitate”. Uneori erau bătute, aşa cum a […]
Anii 1990 au fost marcaţi de clivajul neocomunişti/anticomunişti. ”Luptele” dintre cele două tabere vizau controlul ”câmpului” (în sensul de champ, cf. Bourdieu) politic, economic şi cultural. Lupta s-a dus și pentru controlul ”câmpului” memorial. Victoria neocomuniştilor la alegerile din 1990 şi din 1992 le-a permis să transforme uitarea asumată în […]
Există scriitori pe care îi citim și scriitori pe care îi recitim. E ceva ce ține de domeniul evidenței: acei scriitori pe care simțim nevoia să îi recitim sau acele cărți către care ne ducem a doua, a treia, a patra oara ne spun ceva esențial, adânc, despre noi înșine. […]
Că marea muzică depășește orice concepție filosofică, a demonstrat-o Offenbach. Dacă unui alt francez celebru, filosofului La Mettrie – decedat în Germania după ingerarea unei porții deloc mecanice de pateu din fazan cu trufe – cu al său Om mașină, i s-a reproșat concepția mecanicistă asupra ființei umane, în fapt […]
Spune-mi, tu cu ce-mi vii la Cucuteni, dacă nu cu quebe- coasa pentru lebe- de negre ca-n Ada Kaleh din Canada, fiindcă doar cu hamster-ta-mi plăcea viața-n Amsterdam?
