În mașină. Deschid radioul. Să las pe Kiss FM? Mai bine pe Radio România Actualități. Urmează știrile. Înainte, o rapidă trecere în revistă a evenimentelor culturale din capitală. Spectacole de teatru, incitante, de neratat. Ciulesc urechile. ”Această criticesă a afirmat că arta e o formă de intrare în dimensiuni necunoscute.” Și așa mai departe. Nu mă interesează ce vrea să spună. Rămân pironită-n cuvântul criticesă, nu mă mișc de acolo. Repetat rostit, cuvântul, da, pe RRA, cam pe la unu trecute fix, de un redactor tare stăpân pe discurs, zâmbitor, că, nu-i așa, și zâmbetul poate fi reperat prin undele ultrafine ale eterului.
Simți când omul e fericit, bine dispus, așezat regește în propria piele, simți când are chef de ghidușii radiofonice. Da, probabil că avea chef nebun de a glumi cu ascultătorii, de aceea s-a încăpățânat să pronunțe cuvântul criticesă apăsat, dând de înțeles că e vorba, fără îndoială, de mult cunoscutul critic de artă (< fr. critique d’art) din urbe, în variantă feminină. Aia care a dat în străchini. Aceea, nu alta – îmi spun cu amărăciune-n gând. Nu i-a găsit o formă pentru feminin și, pe loc, a inventat una, mândrie mare. Nici măcar terminația nu e în regulă. La femininele de acest fel, uzuală ar fi fost terminația sufixală –easă. Dacă ținea morțiș să formeze un cuvânt asemănător, avea modelul în actualitate. Încă se mai formează substantive feminine de la forma de masculin, prin aninarea unui sufix de tipul –easă. Prin analogie, așadar, s-ar fi iscat în mintea vorbitorului, perfect în ton cu logica și cu sistemul de funcționare a limbii române, un șir de vocabule cunoscute: baroneasă de la baron, bucătăreasă de la bucătar, croitoreasă de la croitor, preoteasă de la preot și altele, la fel, multe la număr. Modelul, însă, pare să fi fost mult vehiculatul poetesă. Și profesoresă (< it. professoressa) era acolo, degradat semantic, numai bun de imitat. Ca o rapidă observație, doar pe poetesă, împrumut de origine franceză sau italiană (< fr. poétesse; it. poetessa), îl avem consemnat în DEX, ca fiind un cuvânt cu sensul livresc de ”poetă” sau cu cel depreciativ de ”poetă mediocră, lipsită de talent”. Și ministresă (< fr. ministresse, it. ministressa) s-ar fi putut prezenta, cu ton glumeț, așa cum îi place redactorului de la Radio România Actualități. Ironic și depreciativ, am adăuga noi. Florica Dimitrescu în Dicționar de cuvinte recente, atunci când alocă nu mai puțin de trei articole acestei realități (ministră, ministreasă, ministresă), surprinde semantismul negativ al cuvântului și frecvența cu care acesta este folosit azi.
Îl mai avem și pe stewardesă, stewardese (< engl. stewardess). Steward, stewarzi, forma de masculin, provine din engl. steward. Barbarisme, cuvinte care se încăpățânează să-l păstreze pe –w– în structura lor. Nu ne mai întâlnim, în acest caz, cu feminin format de la forma de masculin prin adăugarea unui sufix, ca-n cazurile mai sus menționate. Cu aceste cuvinte ne-am obișnuit, fac parte din seria lexemelor necesare și internaționalizate. Intră în lista unor împrumuturi în –esă: contesă (< fr. comtesse, it. contessa), prințesă (< fr. princesse). Dar nu ne interesează ce-i complicat. Nu trebuie să mergem glonț la lucrări lexicografice sau la gramatica de ultimă oră a limbii române. Nu trebuie să fim filologi cu acte în regulă, profesori de limba română. Ne ghidează bunul simț, flerul. Ne luăm după ”mirosul” altor vocabule, existente deja în limbă, după sonoritatea lor, și ne punem întrebări.
Ne tot mirăm cum de s-a prezentat pe post ca fiind satisfăcut, bucuros de isprava lexicală, glumeț, nevoie mare, acest redactor de emisiuni culturale. E cool, de bună seamă. E vorba despre trupele de teatru și știm cu toții că acestea pot fi azi extrem de creative. Îndeamnă la discursuri critice pe măsură. Nimic rău în asta. Că-i bărbat sau femeie, e de preferat să rămânem blocați într-o unică formulă lexicală denominativă, să-i spunem simplu, fără echivoc, critic de artă. Altfel, alunecăm pe o pantă depreciativă. Unde mai pui că nici nu sună prea bine criticeasă, ca să nu mai vorbim de stridentul și complet inadecvatul criticesă. În fine, poate că a fost o scăpare, emisiunea fiind în direct nu mai poți să revii asupra a ceea ce ai spus deja. Ba da, te poți corecta, îmi șoptește omulețul din minte, veșnic la pândă, veșnic la purtător. ”Ce am spus? Îmi cer scuze!” De ce să nu râzi cu ascultătorii? Mai bine să se întrebe ei dacă e în regulă să apară pe post astfel de aberații? Și ne mai întrebăm cum se asanează limba. Dacă, la RRA, cuvintele vin din alte galaxii și par că-și cheamă susținătorii, atunci, fraților, ca să fim în ton cu nerozia, suntem pe calea pierzaniei. Vai de noi.
Glumesc cu cei de lângă mine și mă pune necuratul să dau, când ajung acasă, o căutare pe google, ca tot omul. Păi, să vedeți cum vine treaba, internetul colcăie de criticese. Reviste de tot felul, bloguri, site-uri, vehiculează cuvântul-fantomă cu aplomb. Cristina Modreanu e o criticesă? Irina Nistor e o criticesă? E folosit cu tentă peiorativă, nu încape îndoială. Nici nu vreau să citez acele fraze în care cuvântul apare, tunând și fulgerând. În alte condiții, nu văd cum ar intra în limbă, chiar și temporar, chiar și ca efemeridă lexicală. Cum ar veni treaba, și criticeasă se face simțit în publicațiile autohtone, în concurență cu criticesă. Avem dublet. Forme substantivale depreciative, cu puține șanse – vreau să cred – de a se menține în limbă. Demn de remarcat ar fi, dacă tot am pătruns în universul interzis al acestor vocabule, faptul că nu desemnează doar critici de artă, stricto sensu, ci orice fel de critic, literar, cinematografic, teatral, culinar, vestimentar etc. E adevărat că toate aceste spații au șanse de a duce tehnica la un anumit grad de perfecțiune, astfel încât cel care vorbește despre ele să fie catalogat drept critic de artă (literară, cinematografică, teatrală, culinară, vestimentară etc.). În variantă feminină: criticesă. De acord, dar nu, oameni buni, nu-l promovați cu sârg pe Radio România Actualități. Există alte spații, mai pe la periferia ariilor de manifestare culturală, zone care abia așteaptă să fie populate cu astfel de termeni. Noi și neprietenoși.
