Există un continent Joyce, iar Mircea Mihăieş este una dintre vocile canonice care îi trasează conturul. În Mircea Mihăieş Joyce are un exeget care, unind erudiţia cu îndrăgostirea, imaginează un traseu al descoperirii. Acolo unde alţii ezită sau revin la poncife critice, Mircea Mihăieş edifică, temerar şi polifonic, un monument. […]
Primul volum din ediţia de “Studii literare” ale lui Mihai Zamfir de la “ Spandugino” este ocazia de a contempla unul dintre monumentele intelectuale ale criticii postbelice. Căci “ Introducerea în opera lui Alexandru Macedonski” şi” Poemul românesc în proză” sunt expresia acelui geniu hermeneutic care este însăşi marca artei […]
Cartea lui Angelo Mitchievici, “Farmecul vieţilor distruse. Câteva reflecţii despre ratare”, poartă amprenta memorabilă a materiei delicate şi melancolice din care se naşte : visătoare, sensibilă şi memorabilă, ea imaginează un edificiu în centrul căruia se află poate cea mai omenească dintre condiţii, aceea a ratării. Între vis şi pierdere, […]
După consistenta carte a lui George Ardeleanu dedicată lui Nicolae Steinhardt, în 2009, mi-a fost greu să-mi imaginez că cineva ar mai putea scrie major despre subiect. Monografia dădea impresia de exhaustiv, ceea ce și era, căci demersul monografic chiar asta intenționase, să dea un portret cvasi-complet unui autor de […]
Cartea lui Adrian Mureșan, Vârstele subversiunii, propune o superbă imagine a rolului pe care N. Steinhardt l-a avut în cultura română în anii regimului totalitar. Mureșan arată cu amănunțime și precizie felul în care refuzul lui Steinhardt de a accepta ideologia oficială, afirmarea în același timp serioasă și glumeață a […]
A apãrut de curând, la Casa de Editurã Dokia, în Cluj-Napoca, o frumoasã carte de meditaţii asupra artelor plastice, Dalta şi penelul, scrisã de distinsul poet, eseist şi traducãtor, Aurel Rãu. De autorul acestui minunat volum mã leagã o veche admiraţie şi afecţiune. În anii 60, când tatãl meu, Dinu […]
Pentru că simte enorm binele. Pentru că are o inteligență afectivă greu de egalat. Ce înseamnă asta? Unii o confundă cu delicatețea sufletească, care e tot un lucru rar, dar la el e mai mult de-atât: este o iubire temeinică pentru toți cei care îi intră în raza privirii, în […]
Nici un pic de praf nu se află în Podul cu vechituri, cum se numește recenta carte a lui Dan C. Mihăilescu. Fiind, la origine, cronici radiofonice, în buna tradiție interbelică a unui Arghezi, Noica, Vianu, textele publicate acum depășesc limitele genului, pentru că sunt și un fel de jurnal […]
Îmi este imposibil să găsesc „merite” într-o întreprindere care a avut ca scop principal să mutileze sufletul uman, să oblige individul la o uniformizare fără precedent, la o anihilare a facultăților critice, deci la o heteronomie totală. Imaginea lui Orwell despre totalitarism surprinde impecabil care este natura sistemului, aparenta sa […]
După ce inițial au fost apreciați pentru pozițiile lor critice, intelectualii democratici sunt din nou denigrați. Pot veni cu trei exemple: Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici. Acești trei intelectuali au apărat în scrierile lor exact valorile hărțuite ale umanismului european și au scris critic despre încercările de deificare (reificare) […]
