Pentru orice român educat, numele lui George Sion este legat, în posteritate, de şarja devastatoare a lui Titu Maiorescu. Copleşit de ironia teribilă a criticului junimist, Sion devine, în deceniile care urmează, un scriitor uitat, o curiozitate de istorie literară salvată din raftul prăfuit de recitirea îndrăzneaţă a lui G. […]

Personagiul cel mai important de la via mea, carele cumula funcţiunile de intendent, de majordom şi de fecior, mai propriu vorbind vieriul meu Ion Buruiană, rămăsese văduv. Nevasta lui, Gafiţa, care mulţi ani îmi servise ca bucătăreasă la vie şi era artistă în facerea borşului şi a fripturilor, murise (Dumnezeu […]

După vacanţe, Cuciuc nu se mai întoarse. Postul său de copist rămâind vacant, mi s-a încredinţat mie. N-am putut să-i scriu pentru ca să-i arăt regretele mele, fiindcă pe atuncea nu era serviţiu postal organizat pentru corespondenţa privată şi omul, dacă nu găsea o ocaziune sau dacă nu trimitea înadins […]

I De dimineaţă la opt ore, bariera frontierei austriace se deschise. Trecurăm fără nici o dificultate. Vameşul austriac, carele era un bătrân căpitan în congediu, ne primi cu multă amabilitate; el nici nu voi să ne caute de nu cumva avem ceva de supus la vamă. Rigoarea vămilor austriace, care […]

I Până la etatea maiorităţii, am trăit şi am lucrat sub direcţiunea tatălui meu; rareori, sub scutul de dragoste al mamei mele, îmi permiteam a mă emancipa şi a face lucruri neaprobate de dânsul. Acuma venise timpul când credeam că mi se cuvenea a mă emancipa. Tatăl meu însă, fără […]