O întâlnea din ce în ce mai des Pe strãzi, la teatru ori în parcuri, Întotdeauna însoţitã De-un domn înalt şi-o fatã blondã. Ar fi putut sã se prezinte, Sub un pretext scornit în pripã, Dar sub privirea ei ca marea El nici nu putea sã mai respire. Mergea în […]
Fără să vreau, Declarație de iubire (Humanitas, București, 2015), cartea care cuprinde cincisprezece eseuri despre cincisprezece personalități (Mihail Sebastian, Constantin Noica, Alexandru Dragomir, Petru Creția, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, N. Steinhardt, Petre Țuțea, Mircea Ivănescu, Horia Bernea, Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici, Henri Wald, Walter Biemel, Dan Setlacec), unele vizibile până […]
Sentimentul acela că lucrezi noaptea cu geamul deschis, iar în depărtare se aude trenul, pe care nu îl poţi auzi decât acum, noaptea, când se adună liniştea peste oraş. E sentimentul că lucrurile sunt OK, că va fi bine. Că lumea asta, prin tăcerea nopţii, va continua să meargă înainte. […]
Religiile sunt puternice moderatoare ale plăcerii anarhice. Ele acţionează în doi poli: al spaimei şi al răspunderii. Se poate deosebi o linie evolutivă: cele mai vechi religii se bazează pe spaimă, pe temerea de mânia zeiască. Pe măsură ce omul se complexifică, Zeul cere omului să colaboreze la opera creaţiei. […]
Toma din Aquino recunoaşte că omul este determinat în cele mai multe din acţiunile sale de factorii lumeşti şi, ca atare, nu este întru totul liber. Omul devine liber numai în momentul în care alege „Binele“. În această constrângere existenţială se manifestă libertatea omului. Pentru filozoful scolastic care este Toma, […]
Întreg secolul al XVIII-lea este preocupat de liberul-arbitru. Dacă Dumnezeu este inexistent (sau pur şi simplu absent, retras din afaceri, deus otiosus), pe ce se vor bizui oamenii când vor lua decizii importante care-i privesc, ca indivizi izolaţi sau ca membri ai societăţii? Nu riscă societăţile zise deiste (efectiv a-tee) […]
Cu apusul perioadei teologale nu dispare necesitatea afirmării transcendenţei. Transcendenţa garantează liberul-arbitru într-un chip pe care teoriile compatibiliste nu-l pot atinge. Morala laică, bazată pe convenţiile sociale, nu poate avea forţa unei morale întemeiate pe religie. Immanuel Kant a învăţat lecţia lui Hume şi a mărturisit recunoştinţa faţă de cel […]
Într-o vreme, am încercat sã ţin un jurnal, în care nu îmi notam întâmplãri sau întâlniri cu oameni din realul imediat. Nu erau nici însemnãri legate de proiectele mele poetice, nici descãrcãri emotive, provocate de crize sufleteşti, ci mai curând meditaţii asupra unor stãri benefice ale spiritului la care îmi […]
Ne gândim adesea că greşelile din trecut sunt un fel de rateu complet, un „nimic bun” şi un „rău absolut”, ceva iremediabil trist. (În acest articol mă refer mai degrabă la percepţia proprie despre greşeli şi vieţi trecute, nu la ce am făcut poate rău altora şi ar trebui reparat). […]
Am vrut sã fiu cum nu eram Decât în vis, când izbuteam Sã sparg gãoacea cenuşie Şi sã devin înaripare; Iar frumuseţea mea de-atunci Nu încãpea decât în largul Unui palat, clãdit din gânduri, În care Fiul luminând Nu încetase sã m-aştepte. Cât de aproape se fãcea Departele de neatins! […]
