generaţia pro
stăm cu toţii sprijiniţi de gard mâncăm seminţe bem bere la pet o ardem pe caterincă & cât e ziua de lungă nu facem decât să aşteptăm asemeni unor stridii bătrâne & bovarice ce visează să ajungă la masa bogaţilor
Post Tagged with: "arta"
Close-up: Delphine Seyrig
Delphine Seyrig este, în “ L ‘année dernière à Marienbad”, una dintre siluetele ce populează acest teatru baroc şi oniric al dragostei şi al tainei. Există, în substanţa jocului ei, un amestec, unic, de graţie ireală şi senzualitate. În capodopera lui Resnais, Delphine Seyrig atinge eleganţa spectrală a unei umbre […]
Close-up: Lino Ventura
Vă place Lino Ventura? Timp de trei decenii, răspunsul la această întrebare ar fi fost unul cât de poate de spontan. Lino Ventura a întruchipat natura proteică a filmului francez postbelic. Legenda sa s-a făurit din acest aliaj în care s-au unit registre stilistice diverse: sfidând categorizările şi graniţele, Ventura, […]
Din nou despre Dinu Pillat
Tatãl meu era alcãtuit dintr-un material uman aparte, natura sa îngãduindu-i sã perceapã comori în adâncul unde alţii vedeau numai epavele certitudinilor zdrobite. Mã refer aici la efectele naufragiului istoric resimţit de „generaţia pierdutã” din care şi el fãcea parte. Într-o zi, mi-a zis: „Dacã ar fi sã iau viaţa […]
Cafeaua de sâmbătă dimineaţa
După cheful sau filmul de vineri seara, sâmbătă dimineaţă începe oficial Week-End-ul. Şi cred că adevărata cafea nu a fost făcută pentru ziua de luni, când bei o găleată de cafea din obligaţie, ca muncitorii, ci pentru sâmbătă dimineaţa. Adică pe la ora 11 sau pe la 14, când bei […]
Naturã staticã
Aş vrea sã zbor spre tine Dar spectrul unei pãsãri S-a-ntins pe foaia albã, Curmând înariparea. Cuvintele-ntristate S-au strâns în aşteptare: Nu trece nici un suflu, Doar fum de pene arse. Şi stau ca nemişcatã, Cu aripile strânse, Aici, pe totdeauna, În cerul de hârtie.
Close-up: ”Sunset boulevard”
“Sunset Boulevard”, filmul din 1950 al lui Billy Wilder, este omagiul pe care arta americană îl aduce memoriei tulburi şi dramatice a filmului mut. Siluetele din castelul decrepit descoperit de narator trimit la un trecut care este unul al artei extincte, învăluit în falduri de brocart şi exilat în pagini […]
Cocteau: cineastul ca mag
“Testamentul lui Orfeu” este un manifest poetic şi un elogiu al cinematografului. La jumătatea drumului între suprarealism şi “ la nouvelle vague”, arta lui Cocteau mizează pe capacitatea cinematografului de a permite accesul la acel vis visat în comun. Hrănit din materia poeziei, picturii şi din carnea propriilor filme, textul […]
Orson Welles, la centenar: vocea, regizorul, actorul
Precoce, rebel şi genial, inovator şi fantast, risipit în proiecte şi visând la acea capodoperă ce refuză să prindă trup., Orson Welles este un aliaj unic de rigoare formală şi frenezie inovativă. Doar Eisenstein şi Godard îi pot sta alături în această energie cu care imaginează noi drumuri ale artei. […]
Erai atât de blând
Fratelui Horia Erai atât de blând, Atât de singur Şi-atât de obosit De scris, în noapte, Cã te-aş fi smuls din cãrţi, Din bibliotecã Şi te-aş fi îndemnat Sã mergi pe ape. Ce sigur pasul tãu Fragil ar fi cãlcat Pe coama foşnitoare A undelor sfinţite Şi poate-ai fi salvat […]
Ultimele articole
Praguri
MUSICA PURITAS DOMINICA (clarinetul… )
Un adevăr mai puțin cunoscut
Tudor Gheorghe
Mircea Eliade: Jurnalul portughez
Festival – concurs PRIMA VERBA: 15-16 octombrie, Drobeta Turnu Severin
Dostoievski : scrisorile şi destinul
Ce aveți cu ei ???
Dino Buzzati şi povestirile
MUSICA PURITAS DOMINICA (orchestra de cameră…)
Vântul
Mario Vargas Llosa şi domeniul ficţiunii
Decalog mediatic
MUSICA PURITAS DOMINICA (mesajele… )
Jocul cu eșarfele. Un breviar de semiotică ,,domestică”
Basm invers (Din scrisorile tatălui meu)
