Când i-au dat numele, ai lui nu s-au gândit că o să-i influențeze viața până în cele mai mici cotloane ale suportabilului. Să te cheme așa poate fi și o treabă bună pentru că în lumea de azi un nume ciudat greu de localizat și sonor, e de bun augur […]
Străduța îngustă l-a scos pe Adam direct în Piața Neagră. Primul pas l-a făcut cu teamă, trecea de la o stare la alta, îi era frică să nu-și piardă forma, numele, obiceiurile, angoasele, iubirile. Fiind noapte umbrele existau și ele cu discreție. Cerul plin de stele era mult prea departe […]
Se strecurau printre picăturile de ploaie și rămâneau pe geamul aburit. Particule din Paradisul microscopic. Nu spun nimic, caut doar o modalitate de exprimare pentru ca tot scenariul să nu se mai repete. Ar fi groaznic ca cineva să se mai nască pentru a purta o vină. Pe muzica lui […]
În curtea din spate, cea plină de colb, bunicul cioplea lemne ca să facă scaune. Când mă așezam pe ele mă cuprindea o stare de liniște cum nu mai întâlnisem în alte locuri. Scaunele, joase și simple, erau lăsate în ploaia de vară până se făceau gri. Uneori, după ce […]
Pe balcon, privește prin tubul gol spre cerul întunecat și senin. Mâinile îi tremurau ușor pe bucata de metal lunguiață, rotunjită cu grijă, nu suficient de finisată. Lentilele stăteau pe balustrada lată din piatră poroasă. Ar putea să cadă în iarba udă de la ploaie, se gândea Adam, nu mai […]
Tot la cafeneaua Armor venea și bătrânul Samuel, mai mereu cu o țigară aprinsă ținută cu grijă între mijlociu și arătător, întotdeauna la distanță de gură, lăudându-se trecătorilor că își stăpânește viciul. Azi avea un aer nemulțumit. De câteva zile masa lui de afară fusese acaparată de un tip de […]
Clinchetele de pahare s-au estompat când am închis ușa, nu voiam decât un pic de liniște și apoi să mă întorc în iureșul simpatic. Vară-mea Alis era ca un păun printre invitații care se întrecuseră în ținute care mai de care mai strălucitoare și care se avântau în conversații obositoare, […]
Azi nu ai mai apărut. Ce e cu tine? Nici eu nu te-am văzut. Am fost. Îmi place de tine. Ai înțeles? De ce taci? Și mie. Cât mai ai? 8 Eu 6 Vino pe 11 mai la Vendée în piață. Poate… Îmi vine să urlu. Bine. Bine ce?!! Scriu […]
Alina Gherasim a început să publice proză scurtă acum trei ani. Armor e a cincea sa carte, după Femeia-valiză, Colonia de cormorani, Noemi știe ea de ce și Noemi știe ea de ce e la Paris. Ultimele două fac parte dintr-o serie de volume scrise pentru adolescenți. Artist plastic de […]
Când s-au trezit era deja noapte și pe cer strălucea luna mai plină ca oricând. Cartierul de vest e foarte animat la orele astea. Din casele pe care eu le bănuiam adormite ies oameni ca scoși din cutie. Râsetele sunt cristaline, totul în jurul femeilor miroase a pudră proaspăt risipită […]
