„Dar etica de una singură e fragilă şi trebuie susţinută de sensul ultim şi de adevărul total. Adevărul remediază aceasta fragilitate a binelui pe care o experimentăm constant ” (Cardinalul Carlo Maria Martini) „În ce cred cei care nu cred” este o carte (cărticică ar fi mai adecvat spus – […]
În cele mai călduroase zile din august am avut surpriza să observ că aparatul meu de aer condiţionat, care a rezistat, brav, vreo 14 ani, nu mai răceşte. Mi-am dat imediat seama ce se-ntâmplă: funcţiona doar ca ventilator, adică îmi aducea în casă aerul cald de-afară. Cunoşteam bine fenomenul, din […]
M-a întrebat zilele trecute cineva la ce bun să crezi că de sus, dintr-un hău, există un principiu care știe să tragă sforile cum trebuie pentru tine în viața asta. I-am spus că poate sforile sunt trase după un principiu și că indiferent de reprezentarea inculpatului universal, a Marelui Anonim, […]
Timp de decenii, 23 august a însemnat, pentru constructorii RPR şi ai RSR, ziua pe care au celebrat-o cu entuziam comunist. Defilări, serbari, omagii, discursuri, nume scrise pe stadioane din trupuri de oameni, bucuria de a trăi în universul din care inegalitatea şi exploatarea dispăruseră, definitiv. Naraţiunea dominantă a comunismului […]
Actul de la 23 august 1944 a insemnat renasterea Romaniei democratice. Rolul partidelor istorice si al monarhiei, deci al Regelui Mihai, a fost decisiv. Impunerea prin dictat sovietic a guvernului condus de “tovarasul de drum”, in fapt marioneta Petru Groza, la 6 martie 1945, a semnificat inceputul acapararii puterii de […]
Uneori creativitatea ia forme nu doar efemere, ci şi imateriale, fără ca prin aceasta ele să fie mai puţin importante. Printre cele mai însemnate de acest fel se numără puterea de a-i face pe oameni să râdă. Trăim într-o vale a plângerii, care se deschide cu primul scâncet de nou-născut […]
înmatriculez stele într-o lamaserie din Berceni &-n fiecare duminică defilez cu un cap de porc la subraţ prin Hala Obor unde trăncănesc despre zemuri & zen carne & karma sunt un shemale budist cu pantof roşu ce aşteaptă următoarea rată spre Shambala pregătit să ciordească mărgelele de sticlă ale preafericiţilor […]
În ficţiunea din „Camera obscură”,Corto se înalţă pe cerul din Spania ca un zmeu din Caraibe. Fără moarte, Corto alunecă spre oceanul înecat de miresme. I-am imaginat, în acest final de povestire, metamorfoza. Cum poţi să îţi închipui moartea cu adevărat, atunci când singura moarte pe care ţi-o poţi imagina […]
Nimeni nu mi-a povestit niciodată nimic esenţial despre timp, aşa că irosirea lui constantă s-a produs în mod firesc şi fără conştiinţa trecerii anilor. Am luat totul aşa cum a venit, dintr-o înghiţitură, fără să mă preocup excesiv atunci când nimic nu se întâmpla, iar ordinea lucrurilor părea încremenită în […]
Operele succesive ale unui scriitor sunt ca oraşele construite pe ruinele altora anterioare… …deşi noi, ele prelungesc o anumită nemurire, asigurată de aceleaşi apusuri de soare… …de legende străvechi şi de oameni de aceeaşi rasă… …de pasiuni asemănătoare, de priviri şi chipuri ce revin mereu. (Borges de Ernesto Sábato, în […]
