Sonet în octombrie
Dacă ai fi aşa cum mi te-nchipui, Secunda-ar înceta să mai respire, De teamă că splendoarea fiinţei tale S-ar desfrunzi în aer, netrăită. În bocetul luminii din copacii Dezmoşteniţi de anotimp, îmi pare Că trece vocea ta, ca o migrare, Dar în auzul meu eşti neschimbarea. Ochii tăi lungi, ca […]








