MUSICA PURITAS DOMINICA (O mio babbino caro)

Geniul  puccinian a demonstrat că în marea muzică și o prefăcătorie cu scop patrimonial vizând schimbarea unui testament, poate fi redată într-o arie cutremurătoare prin lirism; se întâmplă în singura operă comică a lui Puccini, într-un act, în Gianni Schicchi, partea a treia din Il Trittico; Lauretta imploră atât de convingător, amenințând dureros că se va arunca de pe Ponte Vecchio (deci suntem la Florența), încât, ascultând-o,  la finalul ariei îi dau lacrimile până și unui „dur” precum Martin Scorsese în loja sărbătoritului de la Metropolitan Opera; mirabilă coincidență dacă mai adăugăm faptul că premiera operei avut loc la New York în decembrie 1918. 

Totuși, nu putem ignora faptul că efectul care îl „afectează emoțional” pe marele regizor sărbătorit i se datorează și interpretei din zilele noastre, nimeni alta decât (din nou) Anna Netrebko. Dar… din nou, precum nu demult, ca să fim onești, o vom asculta și pe Angela Gheorghiu  la Castel Gandolfo în prezența unui alt mare sărbătorit, Papa Ioan Paul II. Evident pentru orice meloman comparaison n’est pas raison, căci divele stau sub semnul unicității divine.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *