Despre raportul dintre fudulie și prostie în sfera mediatică audio vizuală am mai scris, ceea ce nu înseamnă nicidecum că subiectul e închis; dimpotrivă, prin in- și persistență el e unul clasic deja, chiar clasicist prin încadrarea perfectă în cugetarea înțeleptului Cato Maior, conform căreia „pe proști îi recunoaștem după vorbe – pe măgar după urechi”; desigur, în cazul de față e vorba de… vorbe. În fapt ceea ce deranjează mai mult la mediatici, indiferent de sex, etate, sponsor (vădit sau abscons) și canal, e o anumită omnisciență vidă, ca atare impertinentă și sub semnul falsei perfecțiuni și probități, ambele nedovedite. Clasicism (aproape curat) și din acest punct de vedere, încadrabil… clasic în observația ciceroniană „este o dovadă de prostie să vezi viciile altora și să le uiți pe ale tale”.
Recent, cu ocazia Zilei Armatei Române, un canal cu pretenții naționale (majoritatea suferă de acest morb…) ne-a informat că în final a avut loc retragerea cu torțe în acorduri de muzică militărească; de unde acest straniu adjectiv, e greu de spus; dacă era ostășească înțelegeam, dar așa e pe lângă limba ce-o vorbim, chiar dacă mândra creatoare de prostii încuvântate mărșăluia cu microfonul ad labium pe lângă falnica gardă stricându-i aspectul de fapt.
Cam în aceeași perioadă aflăm dintr-un alt canal vești îmbucurătoare despre Festivalul vinului (românesc, ceea ce e bine); o altă toantă cu microfon, că nu o poți numi altfel, ne informează că soiurile cele mai degustate au fost „savinionul și merlotul” (sic!); pentru băutorii nemăsurați desigur că nu grafia contează, dar în acest caz avem o probă sigură a faptului că clamata noastră francofonie e pe ducă, dacă nu chiar decedată. În aceeași categorie a inculturii crase se situează și tot mai frecvent utilizata formă déjà vu la a cărei stâlcire a contribuit și o melodie destul de recentă dovedind fie maimuțăreală (că transatlanticii pronunță u e treaba lor, să-i imităm în altele mai importante), fie prostie. DEX arată clar că e un franțuzism în română dar care păstrează pronunția originală, adică vü.
Și tot de curând, am aflat că turcii l-au sărbătorit pe întemeietorul Statului modern și laic, Kemal Ataturc; în ciuda faptului că doamna ambasador a Turciei a pronunțat de vreo două ori numele Atatürk.
În fine – dar nu înseamnă că am încheiat – spre a nu rămâne cu falsa impresie că prostia mediatică ar fi doar vizualizată, să abordăm și un subiect mai „colectiv” din nou, după patru ani; un post fm cu acoperire evident națională ne intoxică cotidian pe la ora prânzului cu o emisiune axată pe prostirea parșivă a cetățenilor („părerea dumneavoastră contează”, dar nu știm la ce?) cu întrebări la care nu prea ai șanse să răspunzi dacă nu ești pe aceeași lungime de părere cu interogatorul. Una dintre întrebările cel puțin fabuloase din ultima vreme cerea opinia cetățenilor dacă „credeți că s-a murit cu folos la colectiv?” (?????). Și totuși răspunsul este DA; au avut de câștigat frumos firmele de pompe funebre, cuvioșii părinți cădelnițând la înmormântări și parastase, politicienii opoziționiști la data respectivă, dar supremul folos îl trag și azi – evident pentru toată lumea – mijloacele mediatice în cârdășie vădită cu politicul. Deci s-a murit cu folos. Dacă nu era acea nefericită întâmplare, ar fi fost alta… sau trebuia născocită una precum Dumnezeu Care, dacă nu ar fi, ar trebui inventat, cum zice filosoful.
Toate acestea însă au și o latură pozitivă: nu afectează banul public, fiind vorba de izvorul privat al prostiei. Altele sunt mult mai grave: într-o localitate cu aproximativ șase mii de locuitori, primărița, mai în glumă, mai în serios a dat anunț cum că se dă de soție medicului care va veni în localitatea care de 16 (șaisprezece) ani nu are un medic de familie, bolnavii făcând naveta până în cel mai apropiat oraș mare; dispensarul e dotat ca o policlinică (învechită totuși…), dar ce folos. Într-o altă localitate primăria a instalat un imens panou solar, încurajând desigur producția ecologică de curent; stupoare pentru locuitori: nici un KW eco deoarece panoul e fixat într-un loc unde nu ajunge niciodată o rază de soare. O mare autogară așteaptă de vreo câțiva ani să fie dată în exploatare într-o altă așezare civilizată; nu se poate dat fiind că întreținerea acoperișului peroanelor, dintr-un material deosebit, ar costa mai mult decât a costat întreaga investiție. Să mai amintim și despre un pasaj pietonal construit lângă un alt pasaj identic și funcțional; nu e clar pe care se merge pe dreapta și pe care pe stânga, depinzând din ce direcție vii. Cetățenii sunt în continuare nedumeriți. O panoramă cu bănci frumoase de pe care să admiri luciul apei trezește de asemenea nedumerirea contribuabililor dintr-un alt oraș, deoarece, așezat în tihnă, constați că ești în fața unui perete prin care firesc nu se vede nimic.
Pentru că nu sunt nicidecum adeptul inducerii în eroare a concetățenilor mei și pentru că perfect e doar Creatorul, atrag atenția că toate exemplele de mai sus referitoare la tocarea banului public le-am luat din canalele tv ale celei mai dezvoltate țări europene căreia încă Tacitus i-a dedicat admirativa scriere Germania.
Asta însă nu scuză cu nimic corola de minuni a lumii carpato – danubiano-pontice.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
