De-a dreptul intrigant dar iterativ un anumit fenomen se petrece aproape de fiecare dată când Țara e în febra campaniei electorale; indiferent de nivel.
Dacă l-ai întreba pe un cetățean oarecare, deci posibil turmentat, sau nu, care e legătura dintre moartea accidentală pe o șosea a unui urs carpatin și destituirea unui prefect – al județului în care a decedat Moș Martin – fie s-ar trezi, nedumerit cu totul, fie s-ar suspecta pe sine de ebrietate; sau pe cel care îl întreabă. Dar avem de-a face cu o anumită tradiție deja; nu neapărat în privința destituirii, cum s-a întâmplat recent, ci referitor la prezența animalelor patrupede în fenomenul electoral național, după cum urmează; oarecum cronologic și selectiv să urmărim întâmplările precedente celei amintite mai sus.
Cu vreo trei zile înainte de alegeri, într-o campanie furtunoasă ca toate celelalte din ultimii 30 de ani, telejurnalul național ne informa cu necesară gravitate și autoritate familial –ministerială, că într-un județ din sud-estul Țării, sau pe undeva pe acolo, au apărut lupii. Vedem turme de oi care pasc într-o specifică liniște arhaică și câțiva păcurari (ciobani, oieri… cum doriți) care încep să răcnească precum pe un șantier „Mă, lupu!”, apoi „Mă, n-auzi, lupu”, fără a fi clar însă pe care dintre co-ciobani îl chema așa, căci nici măcar urmă de canid înfometat prin partea locului, în ciuda prezenței programatice a televiziunii naționale în zonă.
Cu specifica autoritate vidă dată de omnisciența mediatică și mișcând ușor din cap spre a ne transmite îngrijorarea la nivel național (ce ne facem dacă lupii atacă și în ziua alegerilor???), prezentatoarea trage o concluzie de o prostie direct proporțională cu raza de acoperire a postului respectiv: „În trei zile o haită de lupi a mâncat cinci sute de oi”. Spre deosebire de gașca umană care într-adevăr devorează până la vomă, umplându-și și buzunarele și luând la pachet, haita de lupi consumă doar strictul necesar supraviețuirii decente. De altfel, și în aceasta constă admirabila demnitate a comunității canide comparativ cu lipsa ei la omnivorele bipede și (presupus) raționale. Chiar de s-ar fi nimerit acolo un congres al lupilor din România (fie și preelectoral, avându-și și ei ierarhia, respectată însă…) și tot nu ar fi murit cinci sute de oi în câteva zile.
Evident poporul elector a intrat în panică până când candidații, deplin conștienți de rolul lor liniștitor, soporific chiar, în colaborare cu Asociația Vânătorilor a rezolvat problema; desigur erau infestați cu rabie; lupii, nu bipezii. S-a adeverit și atunci că mai greșesc și clasicii în sensul că nu „omul este pentru om ca lupul” ci „omul este pentru lup ca omul”. Regretabilă atitudinea față de un patruped al marii întemeieri, dacă ne gândim la generoasa lupoaică, mama adoptivă a gemenilor Romulus și Remus. Până și barbarii daci venerau canidele până într-acolo încât se credeau daoi, lupi. Dar ce nu face politica pentru victorie? Ignoră și originile. Nu pot să uit că, după repunerea în drepturi a grupului statuar din centrul urbei (era cadou de la Benitto Musolini) am fost întrebat, în noul mileniu, de un grup juvenil: „E cumva o cățea care crește doi bebeluși?”. Era deja evident efectul bătăii de joc la adresa studiului latinei și nu numai.
Următoarea campanie a stat sub semnul tulburării provocate de moartea unor concetățeni sfâșiați de câini maidanezi prin capitală dar și în alte zone ale Țării. S-au dat urgent decizii guvernamentale specificându-se obligativitatea botniței; la patrupezi desigur, deși la câte imbecilități s-au debitat atât de către politicieni cât și de subspecia „Cuțu- cuțu”, parcă nu strica să se procedeze precum în romanul lui Zaharia Stancu (culegătorilor de struguri li s-au pus botnițe ca să nu se înfrupte); amendați au fost câțiva bătrâni ieșiți la plimbare cu micile potăi pentru ale căror boturi turtite nu se găsea „divaisul” necesar.
O altă campanie, stând din nou sub semnul disprețului față de animalul marii întemeieri a vizat redirecționarea privirii electorale dinspre candidați înspre porci; marea epidemie de pestă porcină, devenită africană chiar și la noi, a fost gestionată cu rezultate discutabile. Au fost sacrificați mistreți, ca vectori inconștienți ai morbului, dar și îndrăgitele suine din curțile și crescătoriile cetățenilor mai puțin răsăriți, existând totuși suspiciunea că ne-a făcut-o și cineva din Uniune; s-a adeverit că pentru noi, românii, „nu-i pasăre ca porcul”, mai ales că zburătoarele au fost sever rărite cu puțin timp înainte în urma gripei aviare. Suspect fusese atunci și faptul că o severă carantină le interzicea cetățenilor să treacă dintr-o zonă în alta a capitalei, dar cloțele se plimbau nestingherite pe la suratele și cocoșii din vecini. Spre deosebire de ura disprețuitoare manifestată înainte față de lupi, de data aceasta imensul regret pentru sacrificarea suinelor a înviat parcă gena noastră latină, romană, amintindu-ne, fie și în subconștient de Marea Scroafă Albă, Alba Longa, cu mulți purcei, pe al cărei loc de alăptare s-a ridicat prima așezare din care, cum genial spune Poetul, se trag „zidurile înaltei Rome”. Procesul electoral s-a desfășurat conform așteptărilor; unora.
A venit și rândul urșilor, numeroși și hămesiți; primul vinovat pentru supranumericitatea lor este evident Nicolae Ceaușescu; dar, cum el a avut soarta lupilor (probabil) turbați, iar campania electorală e contemporană, trebuie găsiți vinovați (încă) viabili; de remarcat că de data aceasta, oricâtă excitație le este indusă politico-mediatic cetățenilor, în afara istericilor de serviciu parcă lumea are alte probleme decât agonia unui urs. Ca atare vinovatul trebuie să fie din tabăra adversă noii puteri. Poate de data aceasta asistăm la o reușită și cu șeful situațiilor de urgență, deși instituția pe care o coordonează exemplar de atâția ani, nu are în competență soarta patrupedelor. A apărut însă indirect și ratus, șobo adică, astfel că o deratizare fatală omului poate genera noi destituiri.
Ce este mai mult decât suspect în toate aceste demențiale întâmplări e faptul că în nici o campanie electorală nu s-a pus problema cetățenilor violați, uciși, bătuți și a făptuitorilor care se plimbă liberi așteptând probabil ziua votului când vor putea să cânte „mulțumim din inimă partidului!”.
Recent spunea un cetățean pe un ton neutru: „viața unui om nu valorează nimic la noi…”; aș corecta: „Viața unui om nu valorează nimic în Europa”. Soluția? Să fii urs, că schimbi și prefecții. Poate și pe alții, dacă nu te calcă mașina.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).