„Despre Isus nu știu să spun decât atât: e ființa care a suferit cel mai mult din pricina felului în care arătăm noi, oamenii. I-a păsat de noi ca nimănui pe lume. De aici și încercarea lui de a crea o nouă stare morală a omenirii, de a ne da […]
Aici ar trebui să se desfășoare, în toamnă, un festival intitulat 1720. Un tricentenar. Da, sînt 300 de ani de la marele prăpăd al Ciumei din 1720, care a început, odată cu vara, în Marsilia. Din 750.000 de locuitori, au murit, în cîteva luni, 40.000. Un bilanț catastrofal, de care […]
Puţine date sunt mai încărcate simbolic decât ziua de 20 mai 1990. După treizeci de ani, alegerile parlamentare şi prezidenţiale de atunci rămân temelia arhitecturii României contemporane. Dincolo de mutaţii, dincolo de cariere individuale şi de schimbări geopolitice, fesenismul, triumfător atunci, supravietuieşte, una cu statul cu care se confundă şi […]
Vorbesc Sînilor tăi Într-o limbă De culoarea bronzului Sălbatic Nedomesticită de Potop, Uscată De vîntul genelor necoapte.. Rotundul palmelor Le arată Cioplite crăpături Și mîngîieri de praf de piatră Îi șlefuiește Zvîcnind încremeniți Înmărmuriți în alb Sub mîinile fierbinți
Un fragment din cartea ”ISUS AL MEU” – de Gabriel Liiceanu, în format audio, în lectura autorului, poate fi ascultat pe contul Soundcloud al Humanitas. AICI! Pentru cititorul evlavios, această carte e scandaloasă. Habotnicul trebuie s-o evite cu orice preț. Ateul nu va fi satisfăcut. Cititorul instalat în certitudini […]
într-o bună zi veți afla și asta din ultima carte: “știu, deci voi muri” prea multă lumină ne-ncurcă prea mult adevăr ne face mai fragili “sîngele e la fel de sărat ca lacrima” (știam)
Contrar unor (posibile) aparențe, nu fac parte din categoria cârtitorilor de servici(u) în toate domeniile, adică politic, economic, cultural, social și așa mai departe, fie și pentru că, așa cum avertiza Eminescu, imoralitatea înseamnă să te pronunți cu aplomb în sfere în care nu ai nici o calificare, expertiză – […]
Focurile începuseră să adoarmă, azvârlind ultimele limbi roşiatice. Şi-au întins peste ele capetele învelite în cârpe ale ciomegelor şi au privit cum flăcările se preling de-a lungul lor, odată cu chemările păsărilor de noapte. Apoi s-au ridicat şi au început să coboare, despicând cu palmele pădurea udă de trestie, de […]
17 mai 2020. Mi se întâmplă ceva ciudat. De câteva nopți, în somn, visez că scriu. Cum alții visează că schiază sau vorbesc în limbi străine, pe care nu le-au învățat niciodată. Cum alții se cred sportivi și urcă pe podium, unde li se agață la gât, în aplauze, o […]
Din Vechiul Testament aflãm cã Geneza s-a datorat efortul divin care a odonat haosul, punând informul în contur şi stabilind limitele în crearea unui loc ocrotit. Acesta este Grãdina Raiului, utopia coexistenţei contrariilor, deplina lor armonie. Sã nu uitãm cã Facerea Grãdinii e ulterioarã creaţiei îngerilor care în parte s-au […]
