În plină sesiune n-am învățat și am picat. Am mers la restanță și iar nu am luat. Peste ceva timp am dat de o tipă care m-a învățat cum se face corect ridicarea la pătrat. Înmulțirea cu doi, ce-i drept, o știam, dar nici nu strica că o repetam. […]
este una efectiv faptică în operă, cu atât mai mult cu cât spiritual muzica în sine purifică; deci e un spectaculum menit să sublinieze trecerea într-o stare superioară celei precedente, vizat fiind sacrul; ca atare actul în sine va fi vegheat de un sacerdot. În Aida ambițiosul Radames trece prin […]
Frumoasele cuvinte din titlu aparțin lui Jean Cocteau. Pe mine, visele mă transportă într-o lume poetică, cu decoruri de poveste, cu personaje fictive sau reale, cu iubiri și tristeți, cu întâlniri și despărțiri. Mă smulg cu greu din ele, iar după trezire pășesc amețită spre viața reală și mă întreb […]
E evident unicul și același Mozart. În înțelesul benefic al horațianului bis repetita placent, lucrurile repetate plac, trebuie plasată recenta reeditare de către editura Humanitas, a volumului Mozart Scrisori (traducere – excelentă – din germană de Cristian Ghenea). Prima ediție apărută în 2007, chiar cu un an întârziere, ne amintea […]
când nu se confundă cu penibilul isteriei, poate genera marea artă în cel puțin două domenii. În literatură, mai des în poezie, furor poeticus era deja pentru antici delirul sacru creator; desigur nici atunci nu delirau toți la același nivel. În muzică furia îi dă ocazia compozitorului să se „reverse” […]
aș fi intitulat mai curând volumul recent apărut la editura CURTEA VECHE (Angela Gheorghiu, O viață pentru artă, traducere din engleză Anca-Maria Pănoiu), pornind tocmai de la minunata îmbinare structural verdiană între sensibilitatea și ardoarea transmise cititorului (aici) dar și melomanului de către diva respondentă la întrebările lui Jon Tolansky; […]
în operă, neavând rol anti viral, nu trebuie să acopere nici nasul, nici gura (mai ales), ci mai sus, expresia feței pornind de la „poarta sufletului”, cum numea ochii un cugetător antic. Vederea rămâne liberă dar intenția nu. Pornim firesc de la Un Ballo in Maschera, (Bal mascat) unde mascarea […]
Contemporani unei istorii “în marș” – ca să folososesc o expresie preferențială a epocii pe care (ea, istoria) a creat-o – Ţvetaeva, Pasternak, Gorki, Maiakovski, Esenin, Bulgakov formează o grupare culturală pentru care cadența inregimentării implică analitic în asemenea măsură încât echilibrul înțelegerii devine o totală imposibilitate. Marca definitorie mi […]
audiat sau și vizualizat ne duce instantaneu cu gândul la Viena și nu întâmplător căci a apărut în secolul XVI în frumosul oraș. Dans de pereche sau o melodie după care se dansează, valsul a fost inițial popular până să ajungă și în saloanele selecte ale aristocrației vieneze și nu […]
Întâlnirea dintre Jacques Demy şi Michel Legrand dă naştere unei arte în care cuvântul, imaginea şi sunetul se unesc, armonic si graţios.” Noul val” al lui Demy recuperează din tradiţia cinematografului ceea ce pare minor şi desuet, pentru a creea un mediu delicat al poeziei. Începutul este “Lola”, un joc […]
