De ce face Marina Dumitrescu [1] o pledoarie pentru nuanțe? Nu găsim un răspuns explicit în cartea “Pledoarie pentru nuanțe”. Ne putem da seama de ce o face numai așezând cea mai recentă contribuție a sa într-un context cultural mai larg. Vom vedea că nuanțele sale sunt predominant de un […]
Minciuna politicianistă este absolut firească de vreme ce într-o fază incipientă, cea a candidaturii, politica se prezintă ca știința de a minți credibil (candid), pentru ca ulterior, după instalare să devină arta mințirii sfruntate, detașate și, implicit, nerușinate. Mergem la urne ca să ne aflăm în treabă (civică) și nu […]
Francis William Bourdillon O mie de ochii noaptea are O mie de ochi noaptea are iar ziua doar unul, cu toate acestea, când soarele moare cu el piere și lumina lumii strălucitoare. Mintea o mie de ochi are iar inima doar unul, cu toate acestea, când iubirea […]
atât de clamată dar mai puțin pusă în aplicare, ar trebui să cuprindă toate domeniile vieții sociale. În timp ce americanii nu renunță la tradiții verificate în timp, continuând să-i trimită în neant, conform dreptului roman, pe cei care au luat viața cuiva, Europa se împăunează cu grija pentru […]
Ca vântul de suplă, Cutreier prin aer. Scăpată din nume, Din trup, din memorie, Devin energia În starea ei pură. Pot fi deodată Jivină și gâză, Copac, stea de mare, Coral, păpădie. În duh, împletirea Mă șterge de margini Și cât mi-e de bine, Acum, în Cuvântul Ce doarme pe […]
nu terminologic – am făcut-o deja – ci faptic. Dar tot în Cetatea Eternă ne întoarcem. În Roma antică republicană , exista un loc numit Stânca Tarpeiană, unde erau executați prin aruncare în gol (dar pe plin) trădătorii Cetății. Numele fatalei Stânci venea de la frumoasa Tarpeia, vestala care (hormonii, […]
În cele ce urmează este vorba de “Căderea cortinei”, noul roman (*) al unui senior al istoriei și criticii literare din România, Mihai Zamfir, senior atât ca vârstă (este născut în 1940), cât și ca recunoaștere printre confrați. Zic noul roman pentru că înaintea lui a mai publicat cel puțin […]
Sunt ceea ce devin, Dacă mă las lucrată De timp, până apun. Dar dac-aș deveni Ceea ce sunt – ecoul Divinului ca dor, Atunci sângele meu S-ar face apa vie, Pe care ar pluti, Și azi, Nedespărțirea…
credit foto: RĂZVAN LAZĂR Soarele îi intrase în ochi. Verile deveniseră fierbinți. Nu-l mai deranjau apusurile dintre betoane, se obișnuise să trăiască așa. Știrile, pe orice canal s-ar fi uitat, spuneau același lucru. Iernile însă i se păreau mai scurte, simțea că îmbătrânește. Marea îi intrase în ochi. Dimineața, la […]
de a devoala o serie de stupizenii, academice chiar, există dar fiind la începutul lunii iulie mă voi referi doar la denumirea așa zisei luni a lui cuptor. La momentul potrivit „vorbim” și despre alte luni stâlcite, însă nu de media de data aceasta… În calendarul roman iulie era luna […]
