De unde vii?
De unde-mi vii când mã cuprinzi într-un parfum al depãrtãrii? Mã ia atunci deodatã dorul dupã un loc de nepãtruns, ce lasã simţurile mute. Prin mine-ţi faci culoar de zbor şi treci lãsând lãuntrul gol. 8 iulie 2014
De unde-mi vii când mã cuprinzi într-un parfum al depãrtãrii? Mã ia atunci deodatã dorul dupã un loc de nepãtruns, ce lasã simţurile mute. Prin mine-ţi faci culoar de zbor şi treci lãsând lãuntrul gol. 8 iulie 2014
Uneori mintea e o mare În care gândurile-peşti Se-adunã-n roiuri, se vâneazã În unduirea unui dans Avid de viaţã şi de moarte. Cei care scapã vor fi prinşi În undiţele altor gânduri Care se mişcã pe uscat, Nebãnuind încã nãvodul Care se lasã-ncet din cer Şi se întinde ca o […]
Cum e sã ceri fãrã sã capeţi? Cum e sã capeţi când nu ceri? Primeşti cadou o întrebare La un rãspuns din nicãieri. Cel care îşi doreşte totul Ar pune timpul sub zãvor, Cel care la nimic nu ţine Se bucurã cã-i trecãtor. Când vrei sã iei, te prinde lanţul […]
Mergând de-a lungul unui şir de strãzi înguste, am ajuns la biserica San Marco şi am intrat în muzeul mânãstirii, unde am putut vedea sãli întregi cu picturile lui Fra Angelico. Strãlucirea albastrului pe fondul de aur al scenelor, culorile, care cântau asemeni unor trâmbiţe de îngeri, ne luminau ochii. […]
Învaţã-mã cum sã cobor, Cum sã mã umplu de-ntuneric, Nãdãjduind cã în adânc Se ţese calea spre luminã. Aratã-mi cum sã mã deşert De mine însumi, sã-mi încapã Lãuntric lumea ca-ntr-un cuib, Pânã când mintea-i dã din aripi; Iar dacã nu va izbuti Sã se desprindã şi sã zboare, Fie […]
Când liniştea m-adunã, În noapte, de pe drumuri Şi-mi curãţã auzul De zgomotul cetãţii, Încep s-aud în mine Cum se trezeşte marea Şi-n largul transparent Cu unduiri de aur, Vuieşte Dumnezeu.
Am simţit cã e timpul sã revin la Parabola Semãnãtorului dupã o trãire aparte pe care am avut-o de curând. Mã aflam într-o dimineaţã în bisericã şi ascultam liturghia, dintr-un ungher aflat în apropierea uşii. Ca niciodatã preotul citea grãbit din Carte şi ce-ajungeau pânã la mine erau o jumãtate, […]
Deşi m-ai luat din praf în casa Ta Şi m-ai crescut în timp ca pe-o luminã, Sunt ceasuri când Te uit, când mi se pare Cã locuinţa bunã-i doar a mea Şi nu îmi simte nimeni rãtãcirea. Dacã îmi baţi în geam, nu Te aud Şi când Te uiţi la […]
Necontenit spusele Tale Ajung ciuntite pân-la mine: Când preotul citeşte iute Din Sfânta Carte, sau când larma Din lume tulburã auzul, Ori gândurile dinãuntru Alungã scrisul de pe pagini. Dar nu de tot… rãmân în beznã Nişte silabe pâlpâinde, Câte-o vocalã rãtãcitã Înmugureşte la fereastrã Şi în rãstimpuri trec prin […]
Post Diogene. Tot eu sunt ãsta!, a treia carte de amintiri a doctorului Puiu Stoiculescu, apãrutã în 2015, la editura Christiana, întregeşte ciclul memorialistic şi ideatic al autorului (vezi volumele anterioare Ãsta sunt eu! Istorii personale, 2013, Diogene pe creste şi prin poieni, 2014) cu noi savuroase texte despre pofta […]