Rugã de searã
Învaţã-mã, Doamne, Sã fac din deşert O cale spre mare, Pe care sã merg. Dogoarea din zi Şi frigul din noapte S-aducã-n pustiu Miresme de ape, Ca mintea ce stã, Opritã-ntre dune, Sã poatã pluti Ca floarea de nufãr Pe-un val nevãzut.
Învaţã-mã, Doamne, Sã fac din deşert O cale spre mare, Pe care sã merg. Dogoarea din zi Şi frigul din noapte S-aducã-n pustiu Miresme de ape, Ca mintea ce stã, Opritã-ntre dune, Sã poatã pluti Ca floarea de nufãr Pe-un val nevãzut.
Aş vrea sã-ţi fiu la geam lampã de veghe, Pe care, la venire, tu s-o stingi, Ştergând ţinutul celor cunoscute Şi mie mi s-ar face dor de noapte În plinã zi, când toate au un rost Pe care îl descoperã lumina. În beznã aş ieşi ca din gãoace, Aş creşte, […]
De neatins îmi eşti… Cum stai pe gânduri, Te-asemeni unui vas Pe care marea L-a-ndepãrtat de port, Pe nesimţite. Liberi suntem acum Unul de altul, Neintinaţi în duh De nostalgie. Ca azi n-am fost nicicând Aşa de limpezi… Atunci de ce-mi întorc Privirea-n urmã?
Vezi rândunelele rămân Pe-arama frunzelor de nuc Şi-n aerul ca de cristal Nu se petrece scuturarea. Doar noaptea, adormind, îmi pare Că pomii prind să dea din aripi, Că geamul se deschide singur Şi încăperea sună-a gol. Nu te speria – numai în somn Ne este dată libertatea Să ne […]
Deodatã eşti cu mine Şi-n aer e un dangãt De clopot care bate Îngenunchindu-mi mintea. – Cum poate sã se-aprindã Lumina din cenuşã, Fãcând din ce se curmã Un orizont de aripi? – Legat de întâmplare, De fapt divers, de moarte, E singur doar trecutul, Ţinut în colivie. Dar dacã […]
De-ar fi sã pun în scris copacii, Din litere ar creşte ramuri, Suind cuvintele în ceruri. Cum se preschimbã unduirea Ce umple aerul de frunze În dans al frazelor pe pagini Şi cum bate din aripi versul Sã prindã lin din urmã zborul Ultimei berze cãlãtoare? De-a v-aţi ascunselea cu […]
Aş vrea sã plec şi totuşi nu mã-ndur, Ţi-aş spune numai ţie ce-am pe suflet, Dar mi-am fãcut culcuş din amânãri. Sub paşii mei tot mai şovãitori, Foşnesc poteci pe care m-aş fi dus, De n-ar fi fost atâtea de visat. Vãzduhu-i încã plin de fâlfâiri Şi codrii minţii ard […]
Dinu Pillat (1921-1975) Dinu Pillat, nãscut într-o familie de artişti, cu un tatã celebru, a fost educat într-un spaţiu privilegiat de rafinament, culturã şi efervescenţã literarã, întâlnind încã din adolescenţã intelectuali de elitã, prieteni ai pãrinţilor sãi, care i-au devenit în timp şi lui apropiaţi precum Vasile Voiculescu, Ionel şi […]
Trecutul poate fi o junglã În care, dacã te-ntorci singur, Fiarele-aducerii aminte S-ar dezmorţi sã te sfâşie, Dar dacã pasul ţi se face Uşor ca boarea printre frunze, Nu se dezlãnţuie stihia. De te aliezi doar cu prezentul, Începi sã simţi de pretutindeni Cum te adulmecã misterul. Te-ai depãrta, dar […]
Pe când mergeam în somn Prin curtea de demult, Am desluşit deodatã Sub umbra unui ram O pasãre tãcutã, Închisã-n colivie. Cum am putut s-o uit Aici atâta vreme? M-am înfiorat în gând. Dac-aş fi nimerit Într-un alt vis de noapte, N-o mai puteam gãsi. Dar pasãrea privea Prin mine […]