Vladimir Tismăneanu, „Efigii ale unui coșmar istoric” (4)
Pentru Marx, ori măcar pentru tânărul Marx, justificarea comunismului era abolirea alienării umane, salvarea imanentă. Faimosul salt dialectic din imperiul necesității în imperiul libertății însemna împlinirea potențialităților umane, rezolvarea conflictului dintre esență și existență. Într-o frază faimoasă, Marx își formula opoziția în raport cu ceea ce Raymond Aron a numit […]





