Dimineața, după ce sărutam fidelă ultima oaie de ploosh pe care am numărat-o înainte de-a adormi, îți jucam feste pe creier și inimă în timp ce coborai dealul cu bicicleta spre muncă la întrecere cu răsăritul și mi te închipuiai urmărindu-te din geam iar eu dormind mi te închipuiam coborând […]
Știi de ce plâng? l-am întrebat, și răspunzându-mi singură, că dacă plâng cât mă cațăr pe această stâncă dură (care apropos este osul neamului meu), atunci nu pot cădea de pe această stâncă dură (care apropos este osul neamului meu) că ar fi prea penibil să cad și să mai […]
Toți avem de dus o cruce pe lumea asta: unii de plumb, alții de hârtie. Printre multe nimicuri, un înțelept mi-a spus odată că de fapt lucrurile neesențiale conțin adevăruri esențiale. Cu siguranță avionul din hârtie mai greu ajunge la destinația dorită decât cel din cer, care în asfințit […]
Într-un final, copilăria mi s-a stins din ochi. M-am scufundat în tăcere, adormire incertă sau amnezie totală din care n-au știut să spună dacă aveam să mă mai trezesc vreodată. În clipa în care au adus vorba serios despre ieșirea sufletului din trup, m-a cuprins ca un sărut orbirea subită, […]
Regret să constat că Homo homini lupus: oricât aș vrea să dorm în culmile înalte, mă cheamă inima și mintea în lumea viilor: vorbe, cinematografe, plimbări, creioane dermatografe, priviri, serbări, conferințe, chiar ședințe și când îmi ia mâna în mâna lui caldă de bărbat care de fapt e o inimă […]
Când încep să iubesc pe cineva cu adevărat mă întreb: predare? Să mă las înghițită în globul iubirii lui, care se freacă de globul meu în loc să-mi las globul să se extindă difuz dar determinat într-o eternă căutare a persoanei potrivite, care nu ar putea niciodată să mă iubească […]
Mi-a plăcut că a descris cel mai bine acel sentiment de după o despărțire De-am fi cu toții așa nobili după Cei care iubesc și […]
Când am plecat de acasă, bunica a strigat în timp ce ieșeam pe ușă Să ai grijă la melci! Dar eu tot i-am zdrobit și m-au înfiorat țipetele lor de agonie Când lucram ca arhivist am răsfoit articole naive precum „Dragoste în viața reală” și m-am întrebat dacă știu […]
O lună după ce ai plecat am visat că lucram din greu cu tatăl tău la țărmuri. E un om foarte cald, tatăl tău. Lucram să mărginim fluxul mării cu un dig improvizat din pietre mari ce le căram în brațe. Le duceam mângâiați patern pe creștet de regi-copii […]
