oricât de sinceră, disperată uneori, în marea operă nu e ascultată de Atotputernicul din motive care ne scapă, generând însă cu atât mai mult dramatism. Evident este intenția compozitorului, concretizată în arii sublime. Desdemona se roagă Fecioarei parcă presimțind că urmează să fie victima geloziei tembele a lui Otello. Marguerite […]
spune o melodie realistă de succes ( și muzical) din anii 90 a celor de la Holograf. Ceea ce devine interogativ e cum se fac banii??? și unde? S-a stabilit instantaneu o asemănare între Colectiv din România și selectul bar sau ce o fi din Elveția: la indigo, ziceau unii […]
Tocqueville a scris The ancien regime and the Revolution în 1856, prilej pentru a spune „It is thought that the destructive theories described by the present day name of socialism are of recent origin – that is a mistake. Those theories belong to the time of the first Economists. While […]
nu trebuie prezentat vreunui credincios creștin, mai ales că mulți îi poartă numele sărbătorindu-l. De subliniat că e venerat și în islam. De remarcat că în marea muzică este Sanctus Ioannes de Deo, subliniindu-se prin aceasta sacralitatea sa de sorginte dumnezeiască. Incontestabil din nou Haydn este cel care îi dedică […]
A mai trecut un an. Timpul se comprimă, anii devin secunde. Se spune că memoria de scurtă durată scade cu timpul, dar când viteza timpului atinge valori maxime, cum poate fi definită, astăzi, memoria de scurtă durată? Memoria, chiar după un timp mai îndelungat, devine, în fapt, de scurtă durată […]
Îmi place din ce în ce mai puţin încotro mergem, fie că-i la vale fie că-i la deal, dar ce mă sâcâie pe mine cel mai mulț este senzaţia asta de deja vu, un fel de salivare pavloviană care îmi confirmă repetare, perpetuare a acelui, CEVA pe care îl tot […]
Îmi împletesc din scris un drum Până la Tine să ajung, Chiar dacă literele-ncep Să se acopere de alb, Lăsându-mi mersul de nespus. Când nu rămâne niciun semn Să îmi arate cum s-o iau, Tu înainte mi Te-așterni, Ca o potecă pe sub pași, Ca o chemare la răspuns.
la final și început de an, în funcție de cele petrecute, o putem face urmând îndemnul lui Osborne dramaturgul, „Privește înapoi cu mânie”; sau cu speranța că va fi mai bine. Dualitatea e firească pentru luna ianuarie și ni se trage de la… romani. Volens nolens ne închinăm lui Ianus, […]
„Până atunci totul fusese un presentiment vag, Alana în muzică, Alana în faţa lui Rembrandt. Acum însă, speranţa mea se-mplinea aproape insuportabil; de la sosirea noastră, Alana se dăruise picturilor cu o atroce inocenţă de cameleon, trecând dintr-o stare în alta (…)” – Julio Cortazar, „Orientarea pisicilor” din Cât de […]
Şi ce vom mai putea fi noi, în clipa în care literatura ni se va închide, asemeni unui cer copleşit de norii de bazalt ai unei ierni impenetrabile şi ceţoase? Şi care va mai fi rostul acestor mâini care există doar spre a căuta mişcarea de taste ivită din adâncul […]
