și numai la mine-i tot ziuă și-n mintea mea e miercuri doar miercuri mi-ai spus ceva și-abia acum ecoul acelor cuvinte m-ajunge din urmă la vama cărei lumi îți odihnești genunchii și cum din nimic tu faci pâine și o împarți acelora ce-s flămânzi slavă ție iubitorule […]
Cazon/necazon, năvalnic ori mototol, totuși cu indubitabilă frică de Dumnezeu (așadar inevitabil binefăcător și de treabă), Guvernul României se oferă cu solicitudine publicului larg (chiar unanim) prin ION. Robotul cu iz de ceva care face pe cineva. Căci (zice-ni-se) poate răspunde la milioane de apeluri și contactări conținând vorbe, informații, […]
Pandemia a venit ca o primă plagă peste o aparentă normalitate, dar după ce ne-am dezmeticit puţin au mai venit vreo două-trei plăgi peste noi, şi nu au trecut încă. Totuşi pandemia pusă toată la pachet se rezumă de fapt la nişte lecţii de luat, pe care eu le-am ratat […]
Viaţa este, în paginile lui Cehov, asemeni mării ale cărei valuri îşi au propriul lor contur mişcător: destinul se înfăţişează refuzând ordinea locurilor comune, în vreme ce ambiguitatea tristeţii sau a fericirii alungă certitudinile, în favoarea polifoniei imposibil de redus la o singură voce dominantă. Niciodată în acord cu intelighenţia […]
Conform cutumei, să lămurim întâi ce „vorbim”. Verbul mandare, a încredința, a da o însărcinare, a recomanda e evident din latină căci altminteri nu ne-ar interesa. Ne vom raporta la rădăcina lui în mandatum, împuternicire, însărcinare și nu la fr. mandat sau germ. Mandat. Desigur, în multiplicitatea lor, mandatele pot […]
Cea de-a șasea ediție a Festivalului de conferințe „Despre lumea în care trăim” se anunță a fi una de excepție. Între 6 și 9 mai, vor fi prezenți, pe scena Ateneului Român, Olof Gränström, Noreena Hertz, Daniel și Maximilian Zielinski, Rodica Zafiu, Oliver Jens Schmitt, Mircea Miclea, alături de partenerii […]
De unde vine Răul ? Dinăuntrul nostru, ca la Thomas Hobbes, la William Golding, sau pătrunde, apologetic, prin ușa gândirii, în suflet ? Există o legătură între Răul istoric și cel privat, familial ? Cum ar trebui să gestionăm Răul făcut de comunism : să îl iertăm, creștinește, și să […]
În mijlocul nemișcării sînt numai eu și drumul spre mine Arlechin într-un lan de secară mă ‘nclin legat cu-n brîu de lumină Se zbat clopoțeii de argint și drumul mi-l arată luna plină Într-un dans menit să înveselească, frînt, sînt numai zîmbet Doamnă… și te cînt…
terminologic este diminutivul italianului cavata însemnând extragere (lat. cavatio, cavitate) desemnând în muzică o melodie mai simplă și mai scurtă decât o arie, inițial fiind efectiv un cântec simplu. Denumirea e motivată de un sunet „extras”, scos, preluat de la un instrument. De remarcat că avem o multitudine de cavatine […]
Îmi e cam Aro 10 Camaro — cât despre drumuri în lucru, fumuri.
