Kenneth Rexroth
Oaxaca 1925
Erai o copilă frumoasă
Cu privirea îngrijorată, pleoapele verzi
Și ciorapi din dantelă neagră
Ne-am întâlnit într-un bar mizerabil
Mi-ai spus:
„Numele meu este Nada
Nu vreau nimic de la tine
Nu voi lua de la tine
Nu-ți voi da nimic”
Te-am dus pe niște alei
stropite cu lumina lunii, printre gunoaie și pisici
până în camera ta dezolantă.
Tălpile îți erau murdare
Oja pe unghii ciobită.
Am rătăcit fascinați împreună
Mână în mână
Într-o vară sufocată
De sunete de chitare, focuri de armă, frunze tropicale
Și umbre negre bătând în lumina lunii
Acum o viață
Kenneth Rexroth (22 decembrie, 1905 – 6 iunie, 1982) poet, traducător și eseist american. Autodidact, a învățat mai multe limbi străine din care a și tradus volume importante de poezie: chineză, japoneză, franceză și spaniolă. Figură centrală a mișcării renascentiste din San Francisco, s-a dezis de gruparea Beat, cu toate aceastea fiind numit părintele mișcării, de către revista Time. Născut în Indiana, a avut o copilărie nefericita, mama lui a suferit de o boală cronică, iar tatăl, de alcoolism. După moartea părinților, a locuit împreună cu mătușa lui, în Chicago, urmând acolo cursurile Insitutului de Artă. La vârstă de douăzeci și doi de ani a întâlnit-o pe Andrée Dutcher, o pictoriță de care s-a îndrăgostit la prima vedere, și cu care s-a și căsătorit. La un an de la moartea ei, Rexroth s-a căsătorit cu poeta Marie Kass. A mai fost căsătorit de două ori, a avut doi copii și a locuit pentru restul vieții în California unde a predat cursuri la UCSB (Universtitatea din California la Santa Barbara).
Kenneth Rexroth
Oaxaca 1925
You were a beautiful child
With troubled face, green eyelids
And black lace stockings
We met in a filthy bar
You said
“My name is Nada
I don’t want anything from you
I will not take from you
I will give you nothing”
I took you home down alleys
Splattered with moonlight and garbage and cats
To your desolate disheveled room
Your feet were dirty
The lacquer was chipped on your fingernails
We spent a week hand in hand
Wandering entranced together
Through a sweltering summer
Of guitars and gunfire and tropical leaves
And black shadows in the moonlight
A lifetime ago