Lisel Mueller
Sunt dimineți
Chiar și acum,
când ar trebui să mă transform în piatră,
după cum îmi cere scenariul,
soarele intervine. Uneori,
în câte-o dimineață de vară,
ies afară
cerul se deschide
și se revarsă în mine
de parc-aș fi un sfânt pe moarte.
Numai că scenariul
îmi dictează să trăiesc
să fiu un om obișnuit, să nu spun nimănui
nimic. Prin casă
ard oglinzile când trec eu.
Lisel Mueller (născută Elisabeth Neumann, 1924- 2020) poetă și traducătoare americană de origine germană, câștigătoare a câtorva premii literare semnificative pentru lumea literară nord-americană: National Book Award (1981), preimul Carl Sandburg (1990) și Pulitzer pentru Poezie, în 1997. Muller a predat la Universitatea din Chicago și la colegiile Elmhurst și Goddard. În anul 2019, poeta a a fost distinsă cu Ordinul de Merit al Republicii Federale Germane.
Lisel Mueller
There Are Mornings
Even now, when the plot
calls for me to turn to stone,
the sun intervenes. Some mornings
in summer I step outside
and the sky opens
and pours itself into me
as if I were a saint
about to die. But the plot
calls for me to live,
be ordinary, say nothing
to anyone. Inside the house
the mirrors burn when I pass.
