Oameni care toarnă

Un domn care a văzut şi a ascultat multe ne avertizează că „somnul delaţiunii naşte monştri”. Spre exemplificare, prezintă o listă a celor care au ajuns rău, din pricină că nu i-a pârât el la timp. Dacă i-ar fi turnat salvator, ar mai fi avut o şansă să iasă oameni. Aşa însă, sunt pierduţi pentru societate.

Rolul turnătorului-salvator e acela de sanitar social. Aşa cum lupul izolează animalele slabe ori bolnave şi le elimină, domnul despre care vorbim identifică indivizi ce nu corespund cerinţelor, cu un comportament atipic, dăunător, care, ce s-o mai lungim, nu sunt în rândul lumii. Îi identifică şi-i toarnă undeva, cuiva. Unde, cui? E mai puţin important, turnaţi să fie.

În plină eră a informaţiei, pârâciosul este un excelent neguţător de date, pe care le descoperă în cele mai ascunse unghere şi le transferă cu maximă rapiditate dintr-un loc în altul. El netezeşte relaţiile interumane, fiind o inestimabilă bancă de informaţii „despre celălalt”. De multe ori nu te poţi apropia sufleteşte de un ins, dintr-o afurisită comoditate care te împiedică să te informezi, sau o nerăbdare la fel de afurisită, care te împiedică să-l cunoşti îndeaproape. Pârâciosul îţi serveşte totul pe o tavă de argint, iar dacă e în formă mai pune şi de la el.

Aici stă ascuns grăuntele artistic al delatorului: în ceea ce pune de la dânsul. Când e în toane bune, pune nişte defecte de calitate, cum ar veni tot niște calităţi. Când nu e în toane bune, nu e nici în toane prea rele. În fond, el iubeşte oamenii, fapt pentru care îi şi observă cu maximă atenţie, cum observă alţii furnici. Îşi permite doar mici răutăţi inventate, aşa, de amuzament.

Delatorul este un creator de modele. De aceea, când doarme, îi mai scapă nişte indivizi imperfecţi.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *