Motto: ,,Cît timp poate cineva să reziste în tăcerea propriului trecut? Atîta timp cît tăcerea nu este spartă de confesiune.” (Mariko Nagai, Confesiune) Cum pătrunde povestirea în lume? Prin ce resorturi narațiunea devine lumea însăși, pe deplin asumată, cu oamenii și legile ei nescrise, cu amintiri, taine și suferințe? […]
Am văzut filmul Sunetul Muzicii dinainte de 89, şi aveam o casetă pe care ascultam melodiile înregistrate la televizor. Povestea Mariei, pe care într-un fel eu am trăit-o până la urmă exact ca în film, e o problemă de vocaţie. Iar dincolo de atmosfera idilică, filmul are mai multe lucruri […]
Societatea românească actuală nu are mai multe toxine decât odinioară, ci doar a schimbat niște nuanțe ale “defectelor de popor”, ca să zic așa. În proaspătul postcomunism, cetățenii care încă aveau opțiuni de stânga (extremă sau nu), deși avusese loc o revoluție anticomunistă în decembrie 1989, au manifestat adesea frustrare, […]
După ce, fascinați fiind de temă, am dedicat rubrica lunii trecute hârtiei igienice, vine acum rândul unui element din aceeași arie de semnificație. În localitatea cu un nume de o sonoritate suavă, Castelbosco, s-a deschis un muzeu, vizitat de mii și mii de oameni, anume acela al excrementelor[1]. Ideea acestui […]
Filmul începe, pentru mine, în autocarul românilor care se întorc în ţară. Dormind ghemuit pe două locuri, personajul Radu se întoarce în ţară, refăcând traseul miilor de români care se întorc acasă pentru un mic răgaz între slujbele lor de mâna a doua. Europa derulându-se ca un montaj pe geamurile […]
Este unul dintre textele fondatoare ale tradiţiei filosofico-teologice medievale latine. Reunind surse stoice, neoplatoniciene, aristotelice şi creştine, textul narează eliberarea de spaima de moarte a lui Boethius, condamnat de împăratul Theodoric cel Mare. Apariţia Filosofiei ca personaj în carte este un ghid al acestei eliberări. text, V, proza 4, pp. […]
notă: Constituit ca un îndrumar al treptelor vieţii spirituale, Itinerariul lui Bonaventura suprapune etapele descoperirii de sine cu cele ale ierarhiei naturilor divine, în bună tradiţie augustiniană şi dionisiană. Alături de acestea, îşi face simţită prezenţa o epistemologie inspirată din Avicenna şi optiunea proprie a lui Bonaventura pentru o prioritate […]
notă: Hugo din Saint Victor transmite un ideal de valorizare soteriologică a muncii intelectuale, oferind în Didascalicon o tabelă a ştiinţelor şi o antropologie a desăvârşirii spirituale prin intermediul lecturii. Turnura hermeneutică a culturii augustiniene a timpului său este dublată la Hugo de o lectură simbolică a cărţii naturii, unde […]
notă: Retras în comunitatea monastică şi intelectuală de la Vivarium, Cassiodor îşi mărturiseşte preocuparea pentru identificarea, receptarea critică şi transmiterea cu acureteţe a tradiţiei doctrinare a creştinismului şi a culturii laice spre universul latin al Evului Mediu timpuriu. Tratatul prezintă o antropologie a intelectualului preocupat de studiu, copiere, comentare şi […]
notă: Primul critic literar al Europei latine, figură revendicată astăzi de feminism, Christine de Pizan scrie, în finalul secolul al XIV-lea o utopie literară în care construcţia unei cetăţi de către femei transmite preţuirea ei pentru toate doamnele care au o valoare modelatoare în istoria bărbaţilor. Succesiunea de anecdote, inspirate […]
