Privesc cerul
printre frunzele unei sălcii.
Norii sunt galbeni
ca ceara
Bolta
cerească
este de-un verde
aprins.
Numai aripa unui future
rătăcit
este neagră ca un catran
neagră ca o smoală zburătoare.
Milioane de fluturi
mai negri decât însuși negrul
umplu văzduhul.
Zborul lor aidoma unor lilieci
rătăciți
și bezmetici
întunecă cerul de-un verde
zmarald
în timp ce salcia
cu frunzele ei roșii
își trăiește inerția
în propria-i indolență
la marginea unui drum
prăfuit.
Doar fluturii
zboară prin aerul stins
bezmetici
ca niste lilieci
aiuriți
în lumina unui soare
palid
și
violet ca o frunză de păpădie.
