Ce s-ar fi întâmplat dacă războiul civil din Anglia nu ar fi avut loc? Dar dacă războiul de independenţă din America nu ar fi izbucnit vreodată? Ce-ar fi fost dacă Marea Britanie ar fi stat deoparte în Primul Război Mondial? Ce ar fi fost dacă Hitler ar fi invadat Marea Britanie sau dacă l-ar fi învins pe Stalin? Dar dacă sovieticii ar fi câştigat Războiul Rece? Ce s-ar fi întâmplat dacă Kennedy nu ar fi fost asasinat?
Istoria nu se scrie aşa, însă aceste întrebări sunt prilejul unor exerciţii fascinante în contrafactual. Niall Ferguson, istoric specializat în istorie economică coordonează volumul Istorie Virtuală. Evoluţii alternative şi ipoteze contrafactuale, unde răspunsurile la aceste întrebări sunt date de istorici profesionişti. Nu este vorba de glume, ci de eseuri unde rigoarea metodologică este aceeaşi ca în cazul unei reconstrucţii obişnuite a trecutului: o foarte bună cunoaştere a surselor primare şi, în plus, un simţ deosebit al verosimilitudinii care alături de imaginaţie şi stil, organizează perfect naraţiunea. Miza acestor istorii virtuale este, de fapt, viitorul… totul ar fi putut arăta altfel!
Îmi vine în minte o glumă potrivit căreia, undeva în lume, un institut de explorare a viitorului organizează o conferinţă de presă. Urma să se anunţe o descoperire colosală: în urma unor cercetări îndelungate se descoperise algoritmul cu ajutorul căruia se putea anticipa cu exactitate ce avea să fie! Viitorul nu mai avea secrete. Entuziasmul general este întrerupt de un cercetător care spune că mai există, totuşi, o problemă: “Cu viitorul este simplu: cunoaştem tot ce se va întâmpla. Cu trecutul este altceva; nu putem găsi o cale să-l articulăm într-o poveste pentru că se tot schimbă…”
Trecutul spus în cuvinte înseamnă istorie. Există înţelegerea cum că trebuie să fie exact cum s-au întâmplat lucrurile. Dar niciodată nu este aşa! Povestea trecutului nu poate fi pusă definitiv între coperţile unei cărţi. Mereu mai apare ceva: o sursă, o mărturie sau o variabilă care schimbă limita verosimilului…
Ce ar fi fost dacă? Trecutul ar fi arătat altfel şi, odată cu el, şi viitorul. Fiecare dintre noi explorăm acest virtual. Avem convingeri clare despre viaţa noastră: în definiv, la o analiză destinul nostru este suma întâlnirilor fericite sau nefericite pe care le-am avut, al realizărilor sau eşecurilor fiecăruia dintre noi. Ce ar fi fost dacă, la un moment dat, lucrurile nu ar fi luat calea pe care au mers? Fiecare persoană îşi face scenarii: personale, dar şi la o scară mai mare. În cazul românilor, fără cele câteva decenii de comunism, desigur, am fi evoluat altfel. Plonjarea nostalgică într-un trecut, pe care cei mai mulţi nu l-am trăit deloc, ne ajută să refacem „logic”, în gând, firul mersului societăţii noastre aşa cum ar fi trebuit să fie…
Istoriile virtuale sunt peste tot – de la discuţii amicale până la articulări academice, precum cele din volumul coordonat de Niall Ferguson. Provocarea acestor scenarii este că prezentul şi viitorul nostru ar fi putut fi altfel… iar lectura lor nu trebuie să fie prilej de evadare, ci, mai degrabă, motiv de reflecţie asupra tensiunilor şi limitelor aşa-zisei “istorii reale.”
